Economie

Cumpărătorii în general, desigur şi cei de produse chimice, se pot clasifica astfel:

• persoane fizice, denumite uzual cumpărători, care cumpără produsele respective pentru uz personal/în gospodărie şi care în acest caz sunt şi consumatori (în prezent în România există persoane fizice care desfăşoară, pe bază de autorizaţii emise de primării - deci nu sunt constituite ca societăţi comerciale - comerţ stradal şi sunt deci doar cumpărători, în scopul revânzării);
• organizaţii, care cumpără produsele în scopul revânzării sau al consumului productiv sau pentru nevoi administrativ-gospodăreşti; se pot distinge următoarele categorii:

• firme de comerţ (angrosişti, intermediari, detailişti) care cumpără produsele în scopul revânzării către alte firme sau consumatorilor;

• producători industriali care cumpără produsele pentru consum productiv în principal sau consum propriu administrativ, în nici un caz pentru a le revinde ca atare;

• organizaţii non-profit (fundaţii, asociaţii obşteşti, societăţi ştiinţifice) care cumpără produsele pentru consum propriu sau în legătură cu atingerea scopurilor ideale pentru care s-au constituit;

• organisme guvernamentale care de asemenea cumpără produse numai pentru consum propriu în domeniul de activitate consacrat/rezervat.

Cu foarte puţine excepţii produsele chimice ajung la consumatori prin intermediari. Pe plan mondial, ponderea consumului propriu al industriei chimice este de peste 80%. În ceea ce priveşte însă cosmeticele şi medicamentele, acestea sunt destinate aproape în totalitate consumatorilor individuali, dar relaţiile comerciale directe ale producătorilor de astfel de produse sunt practic doar cu intermediari de comerţ (b1).

Ca urmare este necesar să fie studiat şi înţeles atât cumportamentul organizaţiilor cât şi cel al idivizilor în calitate de cumpărători şi/sau consumatori.