Pin It

Firmele, indiferent de mărimea şi profilul lor de activitate, îşi fixează ca obiectiv legat de politica lor de produs oferirea a cât mai multe produse consumatorilor potenţiali. Pentru a se dezvolta şi a rezista atacurilor concurenţilor, firmele trebuie să-şi construiască o gamă de produse aptă să cucerească piaţa.

Gama de produse semnifică grupul de produse înrudite prin destinaţia lor comună în consum şi prin caracteristicile esenţiale în ceea ce priveşte: materia primă folosită la obţinerea lor şi tehnologia de fabricaţie folosită[1]. În sfera distribuţiei se foloseşte termenul de gamă sortimentală, definită prin ansamblul mărfurilor şi modul lor de asociere, folosind un punct comun de grupare sistematică, de exemplu, gama produselor cerealiero-făinoase, a produselor cosmetice, a produselor textile, a aparatelor electrocasnice etc.

Semnificativ este faptul că nu toate produsele unei firme au acelaşi rol în cadrul gamei de produse pe care aceasta le fabrică şi/sau le comercializează. Profesorul francez Guy Serraf grupează produsele unei game în trei categorii:

  • motoare, produse considerate astfel prin locul pe care îl deţin în dinamica de ansamblu a firmei şi prin nivelul ridicat de rentabilitate;
  • adjuvanţi, produse care nu ridică probleme deosebite de fabricaţie şi de comercializare, dar care nu aduc o rentabilitate sporită;
  • speranţe, care au un nivel scăzut de rentabilitate în prezent, dar în viitor au o perspectivă favorabilă dată de elementele de noutate pe care le conţin.

O gamă de produse este alcătuită dintr-un număr mai mare sau mai mic de produse/servicii, care pot fi grupate în mai multe linii (tipuri) de produse.

Linia de produse include un grup omogen de produse înrudite între ele, prin maniera asemănătoare de funcţionare sau prin aceea că sunt vândute aceleiaşi categorii de clienţi, prin acelaşi tip de canale de distribuţie şi variază între aceleaşi limite de preţ.

Gama de produse prezintă următoarele dimensiuni: lărgime, profunzime şi lungime.

Lărgimea gamei de produse se  referă la numărul liniilor de produse  pe care firma le realizează. De exemplu, lărgimea gamei de produse obţinute de firma Colgate-Palmolive România este 5, pentru că aceasta a lansat pe piaţa românească liniile de produse: pastă de dinţi, săpun de toaletă, produse pentru îngrijirea părului, produse cosmetice pentru bărbaţi şi produse de curăţat.

Profunzimea gamei de produse este dată de numărul de produse distincte pe care le conţine o linie de produse. Astfel, linia de produse „pastă de dinţi”, lansată de Colgate-Palmolive în România, cuprinde: Colgate Anticarie, Colgate Antitartru, Colgate Total, Super Cristal, însemnând 4 produse distincte.

Lungimea gamei de produse reprezintă totalitatea produselor conţinute de toate liniile de produse dintr-o gamă de produse.

Ph. Kotler consideră că mixul de produs (gama de produse) se  caracterizează şi printr-o altă dimensiune: omogenitatea,[2] pe care o defineşte ca fiind gradul de asociere a diferitelor linii de produse în consumul final, în procesul de producţie sau în procesul de distribuţie. Omogenitatea liniilor de produs ale firmei Colgate-Palmolive România constă în aceea că produsele sale sunt bunuri de larg consum distribuite prin intermediul aceloraşi canale. Liniile de produse sunt mai puţin omogene dacă se are în vedere faptul că bunurile respective satisfac nevoi diferite ale consumatorilor.

Cunoaşterea dimensiunilor gamei de produse permite formularea de aprecieri comparative între firme ce obţin aceleaşi produse şi servesc, în acelaşi timp, ca puncte de reper în formularea strategiilor de produs. Orice gamă de produse trebuie să aibă echilibru, care se poate asigura atât în faza de viaţă a produsului (concepţie, pregătirea lansării, lansarea propriu-zisă, viaţa efectivă a produsului şi înlăturarea sa), cât şi în funcţie de cifra de afaceri.

 

 

[1] P. Mâlcomete (coord.) - Lexicon de marketing, Editura Junimea, Iaşi, 1994, pag. 128

[2] Ph. Kotler - Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997, pag. 546