Economie

Evaziunile pot fi legale şi ilegale, ultimele fiind cele analizate în studiul de faţă. În Republica Moldova principalele tipuri de evaziuni cu impact financiar major sunt evaziunile fiscale (neachitarea impozitelor) şi vamale (contrabanda, inclusiv cu elemente de evaziune fiscală şi valutară). Impactul lor imediat este evident: în primul rând, bugetele publice suportă pierderi, în al doilea rând, suferă agenţii economici care doresc să activeze în câmpul legal. Dacă nu se întreprind măsuri pentru contracararea evaziunilor, logica economică le va dicta celor care activează legal să aleagă una din două: ori să transfere tot mai multe activităţi în sfera ilegală, ori să părăsească piaţa. Impactul pe termen lung asupra securităţii economice de asemenea este clar: se şubrezeşte auto­ritatea statului ca exponent suprem al politicii economice şi se reduc resursele financiare care ar trebui să fie folosite în scopuri de redistribuire către păturile sociale sărace sau vulnerabile. În rezultat, se înrăutăţesc indicatorii sărăciei şi slăbeşte eficienţa politicilor de protecţie socială.

Guvernele Moldovei trebuie să fie pregătite de faptul că în viitor tentaţiile pentru efectuarea acestor evaziuni vor creşte. Acest lucru va fi determinat de: 1) introducerea pe scară mai largă a tehnologiilor informaţionale de către agenţii economici (în particular, aplicarea comerţului electronic, deosebit de dificil de urmărit de către autorităţile vamale, monetare şi fiscale) şi 2) integrarea mai profundă a agenţilor economici naţionali în reţele de producere şi comerciale internaţionale. Pentru contracarare, guvernul trebuie să se doteze şi el adecvat din punct de vedere a tehnologiilor informaţionale, să participe la acordurile internaţionale de combatere a evaziunilor şi crimelor şi să contribuie pe scara internaţională la monitorizarea adecvată a activităţilor în zonele off-shore.

 

Evaziunile vamale

Informaţia oferită în prezent publicului despre infracţiunile economice este dozată. Totuşi, pe baza studiilor existente şi a informaţiilor făcute publice de Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, se poate afir­ma că evaziunile vamale şi fiscale cu produse petroliere figurează în categoria celor care au impactul cel mai dezastruos asupra finanţelor publice şi asupra concurenţei oneste. Autorii unui studiu arată că în 2002 produsele petrolie­re introduse ilegal în ţară reprezentau 15-16% din totalul consumului real³.

 

Roşcovan şi alţii.

Contrabanda cu mărfuri petroliere este strâns asociată cu evaziunea fiscală. Vânzarea produselor petroliere de contrabandă au împiedicat acumularea în buget a veniturilor din TVA şi accize în sumă de 120 milioane lei! În confor­mitate cu aceleaşi estimări, 60% din totalul importurilor sunt efectuate prin intermediul unor firme înregistrate în zone off-shore, situaţie care conduce la ratarea unor uriaşe venituri bugetare.

Evaziunile vamale sunt posibile din următoarele cauze fundamentale:

• Cultura de afaceri care predomină în societatea moldovenească;
• Coruperea funcţionarilor vamali şi lipsa de transparenţă în funcţiona­rea sistemului vamal; Complexitatea cadrului legal care reglementează procedurile vamale;
• Discreţia care pe care o pot exercita funcţionarii vamali în îndeplini­rea atribuţiilor;
• Opacitatea procedurilor de angajare a funcţionarilor, lipsa unui con­trol public efectiv şi costurile monetare mari pentru a fi recrutat în calitate de funcţionar vamal;
• Lipsa informaţiei operative la dispoziţia funcţionarilor vamali asupra preţurilor internaţionale la mărfurile de import;
• Lipsa frontierei efective între Republica Moldova şi Ucraina pe seg­mentul transnistrean şi „porozitatea" frontierei pe restul perimetrului dintre cele două ţări.

Majoritatea acestor cauze sunt de origine instituţională şi ele ar trebui să fie abordate dintr-o perspectiva instituţională. Capacităţile administrative şi de monitorizare a sistemului vamal trebuie consolidate. În primul rând, este necesară integrarea informaţională a serviciului vamal naţional într-un sistem unic şi a sistemului naţional cu alte sisteme europene. În următorul deceniu, odată cu avansarea relaţiilor dintre Moldova şi UE problemele sistemului va­mal şi a evaziunilor vamale se vor propulsa în rândul celor mai importante pe care Moldova va trebui să le soluţioneze pentru a căpăta o imagine mai favora­bilă în ochii europenilor. De asemenea, soluţionarea problemei transnistrene într-o manieră care i-ar permite Chişinăului să instituie un control efectiv asupra frontierei sale estice internaţional recunoscute va reduce semnificativ marja pentru evaziuni.

 

Evaziunile fiscale

Evaziunile fiscale sunt foarte dificil de estimat, ţinând cont de natura acestora. Totuşi, pe baza unor indicatori indirecţi, a rapoartelor întocmite de Transparency International Moldova şi a rapoartelor de activitate ale Inspec­toratului Fiscal Principal de Stat Firmele conchidem că evaziunile fiscale au o răspândire largă ca fenomen şi implică un cost financiar enorm pentru buge­tele publice. Conform estimărilor făcute de specialişti, în 2002 frecvenţa eva­ziunilor fiscale (practicate de 64% din toate persoanele juridice contribuabile), era mai mare decât în 1994 (53%)⁴.

Un indicator al răspândirii evaziunii fiscale este acela că numărul agen­ţilor economici care prezintă rapoarte fiscale este cu mult mai mic decât cel înregistrat în Registrul Naţional Interadministrativ al Republicii Moldova (RENIM). Astfel, în conformitate cu înregistrările din RENIM, în 2004 în Moldova erau aproape 122 mii de agenţi economici⁵. Dintre ei, numai o cin­cime erau economic activi, prezentând rapoarte fiscale⁶. O parte din cei care nu prezentau rapoarte fiscale pur şi simplu nu activau, o altă parte activau, dar numai în sectorul tenebru, iar o altă parte era formată din aşa-numitele fir-me-fantomă. Anume agenţii economici din ultimele două categorii şi sunt cei care practică evaziunile fiscale în proporţii deosebit de mari⁷. Dar evaziunile fiscale sunt practicate şi de cei care prezintă rapoartele fiscale. Conform esti­mărilor, evaziunile au crescut de la 632 milioane lei în 1999 la 1413 milioane în 2 0 02⁸. Au fost întreprinse unele acţiuni care au redus numărul firmelor-fan-tomă, inclusiv majorarea sumei de la care agenţii economici se pot înregistra ca plătitori de TVA.

Evaziunile fiscale sunt posibile din următoarele cauze:

• Cultura de afaceri şi lipsa responsabilităţii sociale a întreprinzători­lor;
• Complexitatea şi ambiguitatea cadrului legal fiscal;
• Capacităţile de administrare fiscală relativ reduse ale autorităţilor de stat în acest domeniu;
• Dezintegrarea sistemului: pe lângă Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, funcţii fiscale sunt îndeplinite şi de organele vamale, şi de Cen-

 

 

Caraşciuc şi alţii.

„Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2004", BNS, februarie 2005, versiune electro­nică.

În conformitate cu cele declarate de ex-ministrul economiei a Republicii Moldova, dl. Ma­rian Lupu la Conferinţa Internaţională „Dezvoltarea Antreprenoriatului şi Întreprinderi­lor Mici şi Mijlocii în Moldova" (29-30 iunie, 2004).

În conformitate cu declaraţiile oficialilor Inspectoratului de Stat, la sfârşitul anului 2002 numai în municipiul Chişinău au activat peste 1500 de firme-fantomă (ştirea „IFPS caută modalităţi noi de combatere a firmelor fantomă", Infotag, 13 decembrie 2002). Caraşciuc şi alţii.

trul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei. De asemenea, Inspectoratul Fiscal de Stat se subordonează Ministerului Finanţelor, pe când, Serviciul Vamal, nu.

• Posibilităţile de corupere lejeră a funcţionarilor fiscali care au sala­rii foarte mici comparativ cu cele plătite în sectorul privat; rapoartele Curţii de Conturi arată că în urma acordării de către inspectorii fiscali şi funcţionarii vamali a unor facilităţi nejustificate pentru agenţii eco­nomici, bugetele publice ratează venituri de ordinul sutelor de milioa­ne de lei⁹;
• Discreţia exercitată de inspectorii fiscali.

Opacitatea procedurilor de angajare a funcţionarilor, lipsa unui control public efectiv şi costurile monetare mari pentru a fi recrutat în calitate de funcţionar vamal. Evaziunile fiscale influenţează securitatea economică prin aceleaşi canale ca şi evaziunile vamale, generând pierderi bugetare considera­bile şi afectând instituţia liberei concurenţe.

 

Corupţia

Datele empirice arată că există o legătură clară între nivelul de dezvoltare economică a ţării şi nivelul perceput al corupţiei¹⁰. Un nivel de corupţie mai înalt este asociat cu un nivel mai mic de venituri per capita, care la rândul său consolidează cercul vicios al corupţiei. Moldova este deopotrivă unul dintre cele mai corupte şi mai sărace state din Europa. Corupţia este un element in­stituţional care poate zdruncina sistemul economic şi aceasta se întâmplă din cauza că generează un set întreg de distorsiuni macroeconomice şi structurale, reduce eficienţa economică în utilizarea factorilor de producţie şi accentuează inegalităţile sociale¹¹. O corupţie înaltă este întotdeauna asociată cu o propor­ţie mai mare a economiei tenebre¹². În Moldova, corupţia este responsabilă, la părerea noastră, de următoarele:

• lâncezeala investiţiilor străine directe;
• ponderea mare a economiei tenebre;

 

 

 

Hotărârea Curţii de Conturi nr. 47 din 14/06/04 „Privind Raportul Curţii de Conturi asu­pra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2003" (Monitorul Oficial nr. 138-146/23 din 13/08/04). Prohniţchi, 2003. Idem. Piculescu.

• alocarea ineficientă a cheltuielilor publice între sectoare (se dau prio­ritate proiectelor mari, complexe) şi în interiorul sectoarelor (se dau prioritate investiţiilor capitale în locul cheltuielilor de întreţinere) şi chiar delapidarea mijloacelor financiare publice¹³;
• sporirea costurilor de intrare pe piaţă şi a costurilor tranzacţionale;
• organizarea unor tendere publice ineficiente, costisitoare pentru buge­tele publice;
• prestarea unor servicii publice necalitative.

Toate rapoartele naţionale şi internaţionale asupra corupţiei denotă că în Moldova publicul percepe acest fenomen ca fiind foarte răspândit. Costurile ei sunt foarte mari, chiar dacă luăm în considerare doar corupţia administrativă care afectează agenţii economici. În 2002 agenţii economici au plătit taxe neo­ficiale aferente diferitor proceduri de reglementare a afacerilor în sumă de 16 milioane dolari (1% din PIB). La acesta mai trebuie adăugate mitele plătite de studenţi profesorilor universitari, de pacienţi medicilor, de părinţi învăţătorilor din şcoli, de şoferi poliţiei rutiere, de acuzaţi judecătorilor şi altele. Estimăm că valoarea mitelor anual plătite în Republica Moldova se ridică la 5-6% din PIB.

Nu vom intra în detalii asupra factorilor care generează corupţia deoarece avem de a face cu un ghem întreg de dependenţe şi interdependenţe. Totuşi, pornind de la definiţia clasică dată de Robert Klitgaard corupţiei (corupţie = monopol + discreţie - responsabilitate), putem afirma că corupţia în Moldova este generată de următoarele:

• concentrarea resurselor administrative pentru asigurarea unui control aproape exhaustiv din partea statului asupra agenţilor economici pri­vaţi;
• discreţia mare exercitată de cei care elaborează, aplică şi interpretează regulile (legile, hotărârile de guvern, alte acte normative);
• responsabilitatea mică a funcţionarilor publici în faţa societăţii civile şi lipsa de responsabilitate socială a corporaţiilor.

 

 

 

Vezi, spre exemplu, Hotărârile Curţii de Conturi nr. 47 din 14/06/04 „Privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2003" (Monitorul Oficial nr. 138-146/23 din 13/08/04), nr.53 din 23/07/04 „Privind re­zultatele controlului asupra eficienţei cheltuielilor pentru întreţinerea Ministerului Trans­porturilor şi Comunicaţiilor şi asupra formării şi utilizării fondului rutier în anul 2003" (Monitorul Oficial nr. 181/30 din 01/10/04), nr.58 din 30/07/04 „Privind rezultatele contro­lului asupra corectitudinii şi eficienţei cheltuielilor pentru investiţiile capitale alocate din bugetul consolidat în anul 2003".

În viitor fenomenul corupţiei va căpăta elemente transnaţionale mai ac­centuate. Combaterea ei efectivă va fi posibilă numai prin participarea mai efectivă sau aderarea Moldovei la organizaţiile şi acordurile internaţionale care au drept scop eradicarea acestui fenomen (Convenţia ONU împotriva corup­ţiei, Convenţia OECD privind lupta împotriva corupţiei în rândul funcţiona­rilor străini antrenaţi în tranzacţii comerciale internaţionale, Convenţia ONU privind combaterea criminalităţii organizate transnaţionale) şi implementarea efectivă a Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Corupţiei.