Dezvoltarea socială, culturală, economică, instituţională şi informală a oricărui stat este determinată de modul de organizare şi funcţionare a administraţiei sau, mai exact, de eficienţa activităţii organelor administraţiei care trebuie să-şi realizeze sarcinile sociale, culturale, economice, instituţionale şi informale etc.
Un prim argument al necesităţii teoriei administraţiei îl constituie faptul că funcţionarea optimă a autorităţilor administraţiei publice devine posibilă prin stabilirea unor structuri organizaţionale flexibile, moderne şi a obiectivelor clare şi precise, a funcţiilor şi atribuţiilor acestora în conformitate cu prevederile legilor în vigoare.
Un al doilea argument este acela că studierea activităţii administrative a statului în ansamblu a impus necesitatea ştiinţei administraţiei, care trebuie să preia cercetarea structurilor şi a activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Ştiinţa administraţiei este necesară pentru că asigură abordarea multilaterală a oricăror probleme, care priveşte activitatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice.
Un alt argument este că teoria administraţiei are menirea de a furniza toate cunoştinţele necesare îmbunătăţirii şi perfecţionări continue a activităţii administrative, de a fi un preţios ajutor în pregătirea funcţionarilor publici aleşi sau numiţi, pe care îi formează cu un raţionament judicios şi eficient.