Institutiile bancar-financiare si de asigurari din Romania. In contextul trecerii la un nou sistem economic in Romania, un loc aparte a ocupat si ocupa reorganizarea si restructurarea sistemului bancar-financiar. Sensul general al acestor transformari a constat, pe de o parte, in lichidarea sistemului de tip monobancar, in cadrul caruia B.N.R. indeplinea functia de emisiune monetara si de adaptare pasiva la cererea de bani a agentilor economici; fara ca rata dobinzii sa joace un rol major in atragerea economiilor populatiei si onorarea solicitarilor de credite. Pe de alta parte, se urmareste constituirea si dezvoltarea unui sistem bancar la doua niveluri: (a) banca de emisiune; (b) societatile, bancile si institutiile financiare si de asigurari. Acestea din urma se preconizeaza a fi organizate pe criteriul universalitatii operatiunilor.
Pentru atingerea obiectivelor aratate s-au intreprins o serie de masuri in plan legislativ si operational-functional. A fost adoptat statutul de organizare si de functionare a B.N.R.; a fost reglementata problema crearii de noi banci, restrictiile in acest sens fiind doar de ordin economic si managerial (capitalul propriu minim; calitatea profesionala a personalului si probitatea sa morala etc.); a fost eliminat monopolul societatii de asigurari (ADAS) etc.
Banca Nationala a Romaniei este conceputa ca un organism al statului, functionarea sa fiind supravegheata de Parlament. Prin lege, B.N.R. este mandatata sa conduca politica monetara si de credit si sa caute profesional caile de mentinere a puterii de cumparare a monedei nationale (leul). Capitalul B.N.R. este public.
Banca Nationala a Romaniei are de indeplinit mai multe functii principale
- Aceasta este singura institutie de emisiune monetara; de aceea, numerarul emis de aceasta trebuie acceptat de catre toate persoanele fizice si/sau juridice la valoarea nominala a acestuia pentru stingerea obligatiilor publice sau private.
- Fiind banca a bancilor, ea indeplineste rolul de imprumutator ultim, intervenind in cazul in care o societate bancara intimpina dificultati temporare, respectiv nu dispune de numerarul necesar pentru a face fata retragerilor neanticipate ce depasesc rezervele sale. N.R. furnizeaza numerar bancii respective in limita maxima de 75% din fodurile proprii.
- Banca Nationala conduce politica monetara si valutara a tarii; prima operatiune o realizeaza prin influentarea nivelului ratei dobinzii si a evolutiei masei monetare; cea de a doua prin cumpararea si vinzarea de valuta (in limita rezervelor ei valutare).
- N.R. deruleaza operatiunile cu Trezoreria statului, (reprezentanta statului ca agent financiar, in calitatea sa de debitor si de creditor). Deoarece intre cheltuielile publice (cu ritmuri uniforme de efectuare) si incasarea impozitelor si taxelor (avind caracter periodic) exista necordonante in timp, apar asincronisme, statul se imprumuta de la B.N.R. pentru ajustarea acestui decalaj si sustinerea ritmica a cheltuielilor sale. Functia de gestiune a politicii de trezorerie, incredintata prin lege B.N.R., a fost delegata de aceasta din urma Bancii Comerciale Romane, care dispune de o retea de ghisee in masura sa exercite atributiile delegate cu bune rezultate.
Garantia indeplinirii obiectivului central al B.N.R. (mentinerea puterii de cumparare a leului) consta in asigurarea autonomiei sale. Aceatsa vizeaza doua laturi:
- una functionala, ceea ce inseamna ca ea trebuie sa se concentreze asupra obiectivelor proprii, sa se manifeste ca autoritate monetara nationala suprema, sa-si aleaga in mod liber mijloacele de actiune etc.;
- alta organica, care se refera la competentele de numire a membrilor Consiliului de administratie, la durata mandatelor, la modul de functionare si deliberare a acestuia.
Societatile bancare au statut de societati comerciale pe actiuni, chiar daca sistemul bancar specific actualmente Romaniei poarta inca pecetea tranzitiei la noul sistem economic. Oricum, este evidenta trecerea de la specializarea bancara din preioada anterioara anului 1989 la sistemul de societati bancare universale.
Banca Comerciala Romana (B.C.R.) a fost creata in decembrie 1990, cind acesteia i-au revenit operatiunile comerciale ale fostei B.N.R., indeosebi operatiunile de cont curent ale unitatilor de stat. Ea dispune de o retea de peste 110 sucursale, raspindite uniform in teritoriu. In ciuda insuficientei in personal bancar specializat, B.C.R. dispune de serioase avantaje in comparatie cu celelalte banci, indeosebi, in ceea ce priveste reteaua de sucursale.
Celelalte trei noi banci – Banca Agricola, Banca Romana de Dezvoltare si Banca Romana de Comert Exterior – au fost reorganizate ca societati bancare (comerciale) in anii 1990-1991 prin preluarea operatiunilor specializate de la fostele banci de stat. De aceea eforturile pe care le fac noile institutii vizeaza atit largirea si diversificarea operatiunilor, cit si atragerea de agenti economici – clienti din alte sectoare, altele decit cel in care se specializasera inainte.
Conform angajamentelor din “Memorandumul cu FMI”, adoptat de Parlamentul Romaniei, doua dintre aceste banci trebuia sa fie privatizate pina in luna mai 1995.
Alaturi de cele patru mari banci, functioneaza numeroase alte banci comerciale, cu capital integral particular, unele avind si capital strain, cum sint: Bankcoop, Banca Comerciala Ion Tiriac, B anca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa, Eximbank, Banca Internationala a Religiilor, Credit Bank, Banca Dacia Felix, Banca Renasterea Creditului Romanesc etc.
Functioneaza, de asemenea, unele banci mixte sau filiale ale unor banci straine (Banca franco-romana, Banca turco-romana etc.)
Casele de economii sint niste intermediari financiari care colecteaza depozite cu amanuntul de la populatie si le ofera, apoi, pe piata interbancara (bancilor si celorlalte institutii financiare). Principala institutie de acest fel este Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), activitatea careia a crescut continuu, in prezent, CEC dispunind de o retea de peste 2.300 de ghisee.
O alta institutie din aceasta categorie este Banc Post; infiintata in cursul anului 1993, ca o alternativa la activitatea CEC, cu scopul de a introduce competitia si in acest domeniu. Ea s-a organizat pe structura retelei de ghisee a oficiilor postale.
Din categoria institutiilor financiare mai fac parte institutiile de credit mutual, adica: cooperativele de credit, casele de ajutor reciproc, casele de pensii.
Societatile de asigurari sint institutii care garanteaza asiguratului, in schimbul platii unei sume de bani (polita de asigurare), despagubirea totala sau partiala in cazul producerii unui eveniment (incendiu, furt, seceta etc.) pentru care (impotriva careia) acesta s-a asigurat. Ele colecteaza primele de asigurare, achita despagubirile daca s-a produs riscul impotriva caruia persoana s-a asigurat, plaseaza soldul resurselor colectate si necheltuite la alte institutii financiare cu dobinda etc.
Infiintata in 1948, ADAS a detinut monopolul asigurarilor in tara noastra pina in 1990. Dupa 1990, aceasta institutie a fost reorganizata sub forma de trei societati comerciale (ASIROM S.A., ASTRA S.A., CAROM S.A.) si au luat nastere alte 12 noi societati de asigurare, cu capital autohton, strain sau mixt, intre care se desfasoara o concurenta puternica.