Pentru a-țși expune opinia, auditorul reiese din probele de audit obșinute din diferite surse și metode. Anume metodele de obținere a probelor de audit reprezintă proceduri de audit.
Clasificarea procedurilor de audit:
- După caracterul lor – proceduri de examinare, proceduri de observare, proceduri de solicitare și confirmare, proceduri de recalculare, proceduri analitice.
- După volumul lor – proceduri de verificare deplină a elementelor, proceduri de verificare selectivă.
- După momentul de exercitare a procedurilor – aplicate la etapa planificării a auditului, aplicate la etapa verificării pe teren al clientului, aplicate la etapa finisării auditului.
Procedurile de examinare – examinarea constă în cercetarea înregistrărilor, documentelor sau activelor materiale. Examinarea înregistrărilor și a documentelor permite de a obține probe de diferite grade de credibilitate în fucție de natura și sursa acestora și eficiența procedurilor de control intern.
Examinarea înregistrărilor contabile include:
- Verificarea corectitudinii formulelor contabile întocmite în registrele contabile (atenție la operațiuni economice neobișnuite).
Compararea datelor privind cantitatea de marfă înregistrată în factura comercială cu cea care poate fi transportată în ambalajul indicat în factură.
- Examinarea abaterilor – constă în studierea devierilor:
- De la prevederile actelor normative și legislative (micșorarea bazei impozabile, cu scopul diminuării impozitului pe venit, neachitarea unor impozite și taxe)
- De la actele de constituire a entității – se constată în cadrușl examinării hotărîrilor luate la adunarea generală a acționarilor.
- De la veniturile, cheltuielilor și consumurile planificate – pot să aibă loc în urma modificării volumului de producție, prețurilor sau a normelor de consum, dar pot fi cauzate de erori și fraude.
- Examinarea activelor permite colectarea probelor de audit cu privire la existența și plenitudinea AN, AM, AF,SMM,MB. Examinarea existenței constă în stabilirea faptelor dacă activul există la un moment dat la client iar în cadrul plenitudinii se verifică dacă toate activele sunt înregistrate în documentele contabile.
OBSERVAREA constă în urmărirea procedurilor sau proceselor desfășurate de alte persoane. De exemplu, participarea la inventarierea efectuată, de personașlul entității. Prin observare, auditorul poate depista necorespundere dintre operațiile efectuate cu cele reflectate în evidență.
Exemple : auditorul poate aplica următoarele proceduri de observare:
- Urmărirea procesului tehnologic, îndeplinirea lucrărilor, prestarea serviciilor.
- Cronometrarea procesului de producție.
- Fotografierea încăperilor unde se află stocurile, alte active pentru fixarea condițiilor de păstrare a lor.
- Urmărirea acțiunilor efectuate de persoana cu răspundere materială.
- Stabilirea eficienței sistemului de sancționare a ieșirilor de pe teritoriul entității.
SOLICITAREA constă în adresarea după informație către persoane competente din cadrul entității sau către terți. Solicitările pot fi în formă scrisă, adresate terților sau verbale. Confirmarea este răspunsul la o solicitare în scopul confirmării informației contabile. (confirmări despre creanțe, prin adresări directe către debitori).
Procedurile de solicitare și confirmare se utilizează la obținerea informațiilor aferente oricărui litigiu și reclamații în care este implicat clientul și care insluențează semnificativ asupra rapoartelor financiare. În acest caz :
- Se înaintează solicitări conducerii clientului, urmînd ca răspunsurile să fie obținute în scris.
- Sunt examenate procese verbale ale ședințelor consiliului director și corespondența cu juriștii clientului.
- Sunt examinate conturile de cheltuieli legate de plata serviciilor juriștilor și de compensare a cheltuielillor judiciare.
Deoarece cheltuielile legate de soluționarea litigiilor în care este implicată entitatea pot negativ să influențeze capacitatea întreăprinderii de a funcționa într-un viitor previzibil. Este necesar ca auditorul să ia în considerare situația problemelor judiciare pînă la data întocmirii raportului de audit.
RECALCUAREA constă în verificarea corectitudinii calculelor aritmetice în documentele și registrele contabile sau în efectuarea calculelor independente.