Economie

Apogeul reflecţiilor asupra investiţiilor străine directe (ISD) este datorat în mare parte doctrinelor liberaliste. Acesta, în special, a început să se manifeste la începutul secolului al XIX-lea, odată cu trecerea unor ţări având influenţă crucială asupra economiei globale de la protecţionism la liberul schimb.

Pe parcursul istoriei, au existat trei actori importanţi care au dezvoltat natura investiţiilor străine: statul, firma care investeşte şi consumatorul final. Atunci când se evaluează impactul investiţiilor străine asupra economiei unei ţări, sunt examinaţi cei trei subiecţi menţionaţi anterior. Totuşi, sarcina cea mai grea este evaluarea firmei ţintă, care reprezintă dreptul de proprietate a unor firme asupra patrimoniului sau activelor sale existente în alte state. După cum este cunoscut, investiţiile străine sunt alocate în scopul creării valorii adăugate pentru companie. Specificul şi particularitatea investiţiilor străine reiese din dreptul investitorului de a putea controla patrimoniul său existent în altă ţară.

Din acest punct de vedere, un sector destul de polemizat în agenda guvernării actuale şi precedente a Republicii Moldova îl reprezintă agricultura. Aceasta nu s-a dezvoltat din considerentul unui deficit acut de investiţii străine, a căror practici manageriale ar spori considerabil sistemul actual de gestionare eficientă a sectorului dat. Cauza realizărilor modeste rezidă în interzicerea achiziţionării terenurilor agricole de către agenţii economici cu capital străin. Neîncrederea investitorilor străini în mediul legal al Republicii Moldova conservă spiritul de investitor în agricultură. Lipsa de garanţii inhibă plasarea unor sume considerabile în agricultura moldovenească de către agenţii economici străini. Potrivit datelor oferite de centrul analitic Expert-Grup, ponderea investiţiilor străine în sectorul de cultură vegetală în anul 2008 era de 5,5% şi în sectorul zootehnic de doar 0,62%.

Mediul de influenţă al investiţiilor îl reprezintă mediul societal în care acestea sunt plasate. Analiza factorilor de mediu, economici, politici şi legali constituie o etapă strategică pentru oportunitatea ideii de a investi într-o anumită ţară. La acest capitol, Republica Moldova stă prost cu toţi factorii menţionaţi anterior. Statistic vorbind, conform datelor prezentate de Ministerul Economiei, fluxul net al investiţiilor străine directe a început să scadă în trimestrul IV 2008 şi a continuat să se reducă în 2009. Aşadar, volumul ISD, atrase în economia naţională, în trimestrul IV 2008 a constituit 150,9 mil. USD, iar în anul 2009 acest indicator a fost de 86,4 mil. USD, micşorându-se comparativ cu anul 2008 de circa 8,2 ori. Evident, crizele economice şi politice prin care trece Republica Moldova inspiră neîncredere investitorilor străini de a-şi plasa capitalul pe teritoriul ţării.

Trendul pozitiv al investiţiilor străine directe în Republica Moldova are loc până în anul

2009. Instabilitatea financiară a ţării, afectată de situaţia globală, se resimte abia la sfârşitul anului 2008. Începând cu 2008, ISD au cunoscut o descreştere semnificativă, cauzată, pe de o parte, de criza financiară globală, iar pe de altă parte, de instabilitatea politică a ţării.

Un impact important ar trebui să-l aibă investiţiile străine asupra indicatorilormacroeconomici, în special asupra obiectivelor de realizare a planului naţional de dezvoltare, printre care şi reducerea ratei şomajului în Republica Moldova. Cu toate acestea, la capitolul respectiv, întreprinderile cu capital străin au avut deocamdată o influenţă modestă. În conformitate cu datele prezentate de BNS, doar 9% din populaţia ţării este antrenată în întreprinderile cu capital total străin. De asemenea, putem conchide că întreprinderile cu capital străin nu au contribuit la creşterea nivelului de trai al populaţiei, dacă e să analizăm situaţia prin prisma salariilor achitate angajaţilor. Acestea din urmă sunt doar cu 60-70% mai mari decât cele oferite de companiile autohtone¹. Pe când nivelul productivităţii muncii cunoaşte o dinamică pozitivă datorită noilor tehnologii de producere a inputurilor.

Este de remarcat faptul, că ponderea investiţiilor străine în sectorul serviciilor prevalează. Astfel, în Republica Moldova, în 2008, creşterea semnificativă a ISD a avut loc graţie sectorului bancar. Alte sectoare care au atras un flux mare de investiţii sunt comerţul cu ridicata, comerţul cu amănuntul, precum şi tranzacţiile imobiliare. O infuzie de investiţii străine în alte sectoare ale economiei, în special cele strategice, precum agricultura, este determinată de un factor de risc cu caracter negativ asupra deciziei investitorilor străini de a-şi plasa capitalul în aceste sectoare.

În condiţiile concurenţei acerbe de pe piaţă, un rol din ce în ce mai important îl are gândirea managerială materializată prin orientarea strategică a investiţiilor. În contextul celor expuse, companiile autohtone sunt mai puţin competitive decât cele străine sub aspectul costurilor de producţie. Un indicator remarcabil, analizat comparativ între companiile autohtone şi cele străine, îl reprezintă utilizarea eficientă a activelor de care dispune întreprinderea, faptul că rata de rotaţie a activelor întreprinderilor cu capital străin este mai mare decât cea a companiilor autohtone. Aceasta se explică prin gestiunea mai eficientă a trecerii activelor curente de la o fază de circulaţie către o altă fază. În întreprinderile cu capital străin, faza de aprovizionare, de producţie, de desfacere şi de decontări atinge parametri optimi faţă de companiile autohtone. Astfel, capitalul străin produce efectul de scară, adică sunt realizate mai multe produse la costuri mai reduse decât costul pe piaţă. Ca factor cauzal, costurile de producţie reduse permit companiilor străine să-şi extindă linia de producere. Iar ca rezultat, companiile străine devin mai competitive din punct de vedere al preţului, precum şi din punct de vedere al calităţii, datorat tehnologiilor în procesul de producere.

În acest context, se poate menţiona efectul cu sens dublu al investiţiilor străine. Pe de o parte, acestea creează locuri de muncă, satisfac cererea consumato­rilor locali, contribuie la bugetul de stat, asigură infuzia de tehnologii moderne, iar pe de altă parte, se atestă pierderea terenului companiilor autohtone în faţa celor străine. Se creează, astfel, un cerc vicios, care îşi are efecte contrapuse celor enunţate mai sus.

În concluzie, se impune revizuirea şi îmbunătăţirea abordării manageriale la nivelul instituţiilor publice, responsabile de promovarea, menţinerea şi atragerea investiţiilor străine, precum şi la nivel de agenţi economici autohtoni. Trebuie luate în calcul efectele pe orizontală şi verticală, pe care le au investiţiile străine directe asupra economiei Republicii Moldova. În acest scop:

1. Statul trebuie să susţină şi să creeze condiţii prielnice pentru parteneriatele publice private, care pentru moment sunt valorificate la un nivel relativ jos.
2. Urmează a fi dezvoltate conglomeratele locale, încurajate alianţele între investitorii străini şi agenţii economici locali.
3. Trebuie create stimulente pentru atragerea investiţiilor străine în sectoarele strategice ale economiei. În acest sens, procesul de privatizare a companiilor de stat urmează să fie optimizat şi promovat către investitorii străini. De asemenea, este necesar de a dezvolta sistemul de privatizare a companiilor de stat pe teritoriul altor state, unde ar putea fi atraşi potenţialii investitori.
4. Se impune debirocratizarea sistemului legislativ, atât pentru agenţii economici locali, cât şi pentru cei străini. Din perspectiva libertăţii economice, se recomandă de revizuit termenele pentru obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor de activitate, care sunt mai mari decât media globală, numărând 18 proceduri şi o durată de 218 zile [3].
5. Este necesară diminuarea barierelor la in­trare în anumite sectoare ale economiei (revizuirea celor cinci forţe ale lui Porter din perspectiva instituţiilor publice).

Bibliografie

1. Tatiana, Fondos. Optimizarea investiţiilor
   străine în contextul politicilor economice ale Republicii
   Moldova, www.cnaa.md/files/theses/2010/15015/
   tatiana_fondos_thesis.pdf
2. bnm.org
3. heritage.org/index