Cele mai importante pot fi considerate următoarele:
- viziunea de marketing se va afirma, pe o scară mai largă, ca o viziune generală, integratoare, care va conduce la armonizarea tuturor aspectelor ce definesc oferta de valoare către clienţi şi parteneri;
- succesul în afaceri va depinde tot mai mult de măsura în care fiecare membru al organizaţiei va conştientiza faptul că trebuie să acţioneze în aceeaşi direcţie unică a creării clienţilor satisfăcuţi.
- marketingul relaţional va cunoaşte, în continuare, o puternică evoluţie; se va amplifica tendinţa de construire pe termen lung a unor relaţii profitabile cu consumatorii şi cu ceilalţi parteneri;
- va creşte puternic rolul activelor intangibile, care în prezent practic nu figurează în bilanţul contabil al firmelor.
- gândirea strategică de marketing a orientării către clienţi va conduce la eliminarea mentalităţii piramidale a organigramelor– care nu are nimic de a face cu cerinţa satisfacerii nevoilor consumatorilor. Vor apare noi sisteme flexibile de conducere şi de organizare a activităţii, mai bine adaptate servirii clienţilor;
- posibilităţile oferite de tehnologia informaţiei vor potenţa cunoaşterea schimbărilor de mediu şi vor spori eficienţa instrumentelor de fundamentare a strategiilor şi tacticilor de marketing;
- se vor dezvolta puternic bazele de date privind consumatorii; va creşte rolul procesului decizional pe bază de modele;
- afirmarea gândirii de marketing necesită specialişti de marketing de înaltă competenţă şi afirmarea unei reale culturi de marketing în cadrul organizaţiei;
- dimensiunea internaţională a marketingului contemporan va deveni tot mai evidentă ca urmare a amplificării tendinţei de internaţionalizare a pieţelor.
- marketingul va fi conceput ca un sistem, deoarece el presupune luarea în considerare a interdependenţelor pe care le generează existenţa factorilor de putere, a întreprinderilor, organizaţiilor, cumpărătorilor, cetăţenilor.
- orientarea mai pronunţată a marketingului către viitor, care presupune nu numai prevederea evoluţiilor pieţelor pe care se acţionează, ci şi cercetarea tendinţelor majore de evoluţie ale societăţii. Misiunea producătorilor de bunuri şi servicii va fi, într-o măsură sporită, nu numai de natură economică ci şi socio – culturală. În acest sens se poate vorbi de un marketing aspiraţional sau un marketing al aspiraţiilor.
- abordarea globală şi comportamentul prospectiv, care se manifestă pe scară tot mai amplă la nivelul întreprinderilor, dar şi al celorlalte tipuri de organizaţii, se
- va regăsi, aşa cum s-a arătat anterior, în marketingul strategiilor care este expresia voinţei întreprinderii de a controla viitorul pieţelor sale.