Întreaga muncă, adeseori anevoioasă care are loc în timpul negocierilor se finalizează cu decizii care înseamnă încheierea unui contract sau a unui acord comercial. Negociatorul trebuie să aibă clarviziune pentru a sesiza momentul în care s-au finalizat discuţiile. Nu există reţete universal valabile, iar când apar unele stări tensionate, negociatorii trebuie să analizeze oportunitatea continuării discuţiilor, a încheierii acestora sau a opririi şi reluării lor ulterioare.
Atât în şedinţele plenare cât şi în lucru pe subechipe, discuţiile trebuie purtate, în general, de către coordionatorii pe probleme. Intervenţiile membrilor echipei şi a colaboratorilor atraşi în calitate de specialişti se face în mod organizat sub coordonarea şefului echipei de negociere.Este uzual ca să se convină între membrii echipei de negociere ca până la semnarea finală a contractului nici o înţelegere să nu aibă caracter decisiv. În acest mod se va putea crea o atmosferă de lucru flexibilă, descătuşată de caracterul decisiv al unor înţelegeri parţiale.
Există momente în care din motive obiective sau subiectiveapare necesitatea întreruperii negocierilor din iniţiativa uneia dintre echipe.Întreruperea nu trebuie făcută cu brutalitate, ci într-o formă elegantă de amânare, pe motivul timpului necesar aprofundării anumitor teme apărute în timpul discuţiilor. O atitudine corespunzătoare trebuie adoptată şi în cazul provocării întreruperii de către echipa parteneră.