Pin It

        Potentialul economic al unei tari, posibilitatile acesteia de a satisface nevoile sociale, locul pe care il ocupa in economia mondiala si masura participarii la diviziunea internationala a muncii, ca si independenta tarii, depind de modul in care resursele materiale, umane si financiare sunt atrase si folosite in circuitul economic, de modul de organizare si conducere a proceselor economice, de mecanismul de functionare a economiei nationale.


Fiecare economie nationala are propriul sau mecanism de functionare, care poate sa prezinte atât similitudini, cât si deosebiri fata de mecanismele altor economii, astfel:

  1. Similitudinile dintre mecanismele economice sunt determinate, in principal, de conditionari istorice comune sau obiective politice, sociale, economice sau de alta natura asemanatoare sau foarte apropiate, cum sunt:
  • forma de proprietate dominanta;
  • sistemul de conducere a economiei nationale (pe baza legilor si principiilor specifice economiei de piata sau a planului de stat cu caracter imperativ);
  • sistemul de repartizare a rezultatelor muncii (in functie de gradul de participare la capitalul social, de munca depusa sau o forma mixta);
  • regimul politico-ideologic (democratic, totalitar);
  • participarea la aliante politice, militare sau la uniuni economice, constituite dupa criterii regionale, de interese etc.
  1. 2. Deosebirile dintre mecanismele economice sunt determinate, in principal, de:
  • potentialul de resurse de care dispune economia nationala;
  • structura sociala, gradul de maturizare a relatiilor sociale de productie, a suprastructurii si a democratismului economic;
  • gradul de independenta a economiei fata de strainatate (respectiv proportia de acoperire a necesarului de materii prime, resurse energetice, specialisti, tehnologii si capital din surse interne);
  • obiectivele de politica economica urmarite pe termen mediu si lung.

        In tarile cu economie de piata, si cu atât mai mult in cele aflate in perioada de tranzitie catre economia de piata, statul, prin institutiile si organele sale, are un rol foarte important, actionând, pe de o parte, ca autoritate publica, iar pe de alta parte, ca producator si consumator de bunuri si servicii. Ca autoritate publică, statul nu se limitează numai la menţinerea ordinii publice, apărarea naţională, întreţinerea de relaţii externe, ci influenţează însăşi producţia materială, consumul şi formarea brută de capital, schimburile comerciale cu străinătatea, repartiţia PIB. Ca producator si consumator de bunuri si servicii statul participă nemijlocit la activitatea economică a ţării în calitate de agent economic, de achizitor de bunuri şi servicii pentru satisfacerea nevoilor sociale, de acţionar la unele bănci, etc. Tot statul este acela care creează cadrul instituţional şi juridic necesar desfăşurării activităţii economice.

        Nu toate modalitatile de influentare a activitatii economice de catre stat au caracter financiar sau produc efecte financiare, ci numai:

  • constituirea si repartizarea fondurilor de resurse financiare publice;
  • participarea statului la activitati economico-financiare in calitate de agent economic, de asigurator, bancher etc.;
  • folosirea pârghiilor financiare, a normelor si normativelor financiare.

Prin urmare, mecanismul de functionare a economiei nationale cuprinde o serie de componente de natura financiara, care impreuna formeaza mecanismul financiar.
Mecanismul financiar cuprinde ansamblul structurilor, formelor, metodelor, principiilor si pârghiilor economico-financiare prin intermediul carora se constituie, repartizeaza si utilizeaza fondurile financiare publice necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului.


In structura sa, mecanismul financiar cuprinde urmatoarele componente:

  • sistemul financiar;
  • pârghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice;
  • metodele administrative, de conducere folosite in domeniul finantelor;
  • cadrul institutional, alcatuit din institutii si organe cu atributii in domeniul finantelor;
  • cadrul juridic, format din legi, ordonante, hotarâri de guvern si alte reglementari cu caracter normativ in domeniul finantelor.