Având o condiţionare multiplă, migraţiile fie ele organizate ori neorganizate individuale sau în grup se produc datorită unor cauze variate, şi anume:
Suprapopularea, considerată de cei mai mulţi principala cauză, este un fenomen demografic ce are o puternică determinare economică.
Suprapopularea se datorează unui dezechilibru ce se produce într-un anumit teritoriu între numărul populaţiei şi resursele teritoriului respectiv, în sensul că o creştere puternică a populaţiei poate reduce considerabil veniturile, sub posibilităţile satisfacerii cererii de consum, posibilităţile de ocupare a forţei de muncă devenind şi ele din ce în ce mai limitate.
Rezultă deci că excedentului natural al populaţiei nu-i corespunde şi o creştere economică pe măsură. Gradul redus de utilizare a forţei de muncă şi menţinerea sau scăderea venitului determină deplasarea populaţiei spre alte teritorii.
Suprapopularea nu este numai o consecinţă a unui proces demografic (natalitatea domină mortalitatea), ci ea rezultă din condiţiile economice a diferitelor teritorii în diferite faze de evoluţie.
Atunci când creşterea naturală a populaţiei nu este urmată de o creştere corespunzătoare a gradului de folosire a forţei de muncă, de o creştere a venitului, la nivel de ţară sau regiune, atunci în mod direct, în mod obiectiv se produce o suprapopulare şi, ca urmare, o mişcare a populaţiei dintr-un loc în altul.
Suprapopularea printr-un spor natural ridicat fără capacitatea de utilizare a excedentului de forţă de muncă constituie o caracteristică a unor teritorii şi ţări slab dezvoltate, cu structuri economice predominant agrare. De exemplu deplasarea populaţiei din sudul agrar al Italiei spre nordul industrial, a populaţiei din India, Pakistan, Turcia şi Africa de Nord spre Europa vestică etc.
Dezvoltarea căilor de comunicaţie favorizează la un moment dat, mai ales în ţarile dezvoltate, dispersarea industriei în teritoriu, proces care este inevitabil urmat de migraţie, în special a forţei de muncă.
Transportul maritim a constituit în perioadele trecute motorul migraţiilor intercontinentale.
Cauzele de ordin social includ migraţiile care au la bază considerente de ordin politic, istoric, religios, cultural şi chiar tradiţii. De pildă deplasarea populaţiei din Peninsula Iberică spre America Latină şi a englezilor spre ţările Comonwealth-ului (în special spre Australia şi Noua Zeelandă) se leagă de tradiţii.
Prin formarea Pakistanului şi Indiei în 1947 s-au produs regrupări teritoriale masive de populaţie, cea hindusă concentrându-se pe teritoriul actual al Indiei iar cea de religie musulmană ocupând cele două unităţi teritoriale din nord-est şi nord-vest care au constituit iniţial un singur stat, Pakistan, din care ulterior s-a desprins Bangladeshul. Aici cauzelor de ordin politic li se adaugă şi cele de ordin religios care au fost speculate de coroana britanică în vederea realizării sciziunii.
O motivaţie religioasă întâlnim şi în cazul oraşului Salt Lake City (Utah) din SUA întemeiat de secta mormonilor.
Deplasări însemnate de populaţie generează conflictele armate. De pildă regruparea populaţiei germane în timpul celui de al II-lea război mondial, a celei evreieşti după 1949 şi a celei palestiniene ca urmare a conflictelor arabo-israilene sunt exemple binecunoscute.
Pierderea domeniilor coloniale de către fostele metropole determină reîntoarcerea unui numeros aparat administrativ şi militar (reîntoarcerea francezilor după câştigarea independenţei Algeriei).
Cataclismele şi maladiile sunt de asemenea cauze care determină imigrări şi emigrări masive şi bruşte.
Cauzele care determină mişcări migratorii pot fi şi de ordin psihologic. Populaţia din zonele de câmpie este fascinată de regiunile înalte muntoase. Un alt exemplu îl constituie faptul că populaţia odată emigrată şi stabilită în locuri favorabile, poate constitui un factor de atracţie pentru compatrioţii săi. Exemplul coloniei Barcelonnette din Mexic şi a altor colonii din America de Nord este edificator. Sau americanii din nord care preferă California nu numai ca fiind un simbol al expansiunii economice spre vest a SUA dar şi din cauza condiţiilor climatice de excepţie. Aici durata mare de strălucire a soarelui îmbinată cu prezenţa oceanului şi a piesajului atrăgător a condus la o importantă concentrare de populaţie.
Deplasările interne ale populaţiei pentru muncă, determinate mai ales de nivelul diferit de dezvoltare în profil teritorial a unei ţări prezintă un interes deosebit.