La ora actuală, în literatura de specialitate, nu există încă o definiţie care să stabilească clar care este diferenţa dintre o metodă concepţie şi un instrument utilizat în concepţia produselor. De fiecare dată, când este abordat acest subiect, cei doi termeni sunt folosiţi ca fiind sinonime. Având în vedere acest lucru, Philippe Vadcard în cadrul tezei sale de doctorat „Aide a la programmation de l’utilisation des outils en conception de produit” [90] a realizat o clasificare a elementelor metodologice utilizate în concepţia produselor pe baza a trei criterii:
- produs;
- proiect-activitatea de concepţie;
- organizaţie-modul în care aceasta este organizată vis-a-vis de concepţie.
Această clasificare a condus la identificarea a trei noţiuni (figura 4.1.):
- metode de concepţie;
- metode de management ale concepţiei;
- instrumente utilizate în concepţie.
Plecând de la această clasificare Philippe Vadcard [90] consideră că „prin metodă de concepţie se înţelege ansamblul mijloacelor utilizate cu scopul de a realiza un produs, iar, instrumentele utilizate în activitatea de concepţie reprezintă mijloacele utilizate pentru aplicarea conceptului în cadrul unui demers şi pentru o structură dată”.
Să luăm ca exemplu Analiza Funcţională care este un element ce permite realizarea Analizei Valorii. În aceste condiţii Analiza Funcţională este un instrument metodologic al Analizei Valorii. În acelaşi timp FAST (Function Analysis System Technic) este un instrument metodologic utilizat în cadrul Analizei Funcţionale.
Având în vedere cele de mai sus, pentru a concluziona, putem spune că o metodă de concepţie a unui produs se referă la suportul metodologic ce are în vedere totalitatea acţiunilor din domeniul concepţiei de la idee până la realizarea propriu-zisă a produsului, pe când noţiunea de instrument se referă la un câmp de aplicaţii ce aparţin unei anumite părţi din întreg procesul de concepţie.