Obiectivul fundamental al studiilor de fezabilitate şi restructurare îl reprezintă creşterea profitabilităţii firmelor. Mijlocul de atingere al acestui obiectiv îl reprezintă investiţiile pentru progres tehnic, pentru diversificarea şi creşterea calităţii produselor, pentru dezvoltarea sistemelor informaţionale şi informatice etc.
Studiile vor conţine unele „puncte fixe”[1], comune, indiferent de cerinţele şi specificul diferitelor firme şi beneficiari, astfel:
Date de identificare ale societăţii
Studii de prognoză a tehnologiilor, a produselor;
Analiza diagnostic a societăţii comerciale;
Scenarii privind dezvoltarea şi restructurarea societăţii;
Analiza eficienţei variantelor reţinute în fază preliminară;
Analiza riscului şi sensibilităţii variantelor;
Selectarea ofertelor de livrare a utilajelor, a ofertelor de finanţare, funcţie de avantajele comparative ale acestora.
În cazul obiectivelor mari se practică deseori realizarea unui studiu de prefezabilitate care, într-o formă mai redusă, comparativ cu studiul de fezabilitate, oferă o primă imagine sintetică asupra dezvoltării viitoare sau a restructurărilor posibile.
[1] Isaic Maniu A, Ene S, Tudose G. - Evaluarea, fezabilitatea , planul de afaceri şi riscurile activităţii economice, Editura Independenţa Economică, 2004, p. 67