Pin It

Scurt istoric. În Rusia de până la revoluţia din octombrie 1917, piaţa valorilor mobiliare (P.V.M.) se deosebea de P.V.M. ţărilor dezvoltate, deoarece existau circumstanţe istorice. În această perioadă în majoritate se cereau valori mobiliare (V.M.) ale întreprinderilor industriale şi obligaţiuni cu caracter public (emitenţii erau reprezentanţii de stat, oraşe, întreprinderi industriale private şi alte organizaţii). În 1820 a fost înregistrat primul împrumut, care constă numai din V.M. nominative. Un timp oarecare, obligaţiunile de stat nu aveau concurenţi pe piaţa de capital. Datoria statului rus (internă şi externă), tot era prezentă de P.V.M. Unul din instrumentele financiare principale emis de guvern, ce se cota pe piaţa rusă şi internaţională erau obligaţiunile creanţelor de stat. Existenţa lor a avut început încă de la primul împrumut extern, primit pe timpurile Ecaterinei II în Olanda în 1769, care ulterior a fost rambursat. Apoi au mai urmat astfel de împrumuturi şi rambursări.

Guvernul lui Nicolae I s-a adresat cu propunerea către guvernul Franţei despre permiterea plasării obligaţiunilor împrumutului de stat în Rusia. Aceste V.M. erau procurate de persoane fizice şi juridice, iar cursul lor era stabilit în franci prin raport de aur la rublă, liră sterlină şi marcă germană. Guvernul stabilit de revoluţia din 1917 s-a dezis de datoriile Rusiei ţariste, de aceea aceste obligaţiuni se mai păstrează la urmaşii investitorilor, acei ce pot să ceară restituirea lor în dolari la preţul aurului. În cei 70 de ani cu dobândă se va primi aproape 150 mlrd. dolari.

Până la sfârşitul secolului XIX în Rusia nu existau burse de valori specializate. Tranzacţiile cu V.M. se efectuau la bursele de mărfuri, în condiţiile vânzării mărfurilor. La burse se efectuau două feluri de operaţiuni cu V.M. private: abonarea la valorile noilor emisiuni şi cumpărarea şi vânzarea lor. Cel mai mare volum de operaţiuni cu V.M. se efectuau la bursa din Petersburg. În anul 1892 la această bursă circulau acţiunile a 32 S.A. şi obligaţiunile a 5 companii. Ulterior o mare cantitate de V.M. circulă la bursele de valori din Moscova, Riga, Odessa. Primele zile ale Revoluţiei din Octombrie au fost ultimele zile ale bursei din Petrograd. În prezent în Federaţia Rusă activează peste 800 de burse.

Piaţa valorilor mobiliare a U.R.S.S. În această perioadă P.V.M. practic nu există. Guvernul emitea careva împrumuturi cu caracter obligatoriu de tip câştigător. Din 1922 – 1957 s-au emis 69 de împrumuturi, majoritatea pentru populaţie. Deoarece erau obligatorii pentru procurare de către populaţie numărul deţinătorilor ajungea la 70 mln. persoane. În 1957 preşedintele Hruşciov a anulat aceste împrumuturi şi a îngheţat achitarea pe ele pe 20 de ani. Achitările s-au efectuat în 1974 – 1991. În 1982 a fost emis împrumutul câştigător cu rata dobânzii 3%, care ulterior în 1992 a fost convertit în împrumutul intern al Federaţiei Ruse. Banca externă de economii a U.R.S.S. a emis eurovalori în două tranşe a câte 500 mln. mărci germane, care au fost stinse în 1995.

Primele burse pe teritoriul U.R.S.S. au apărut la sfârşitul anului 1990 până la apariţia în circulaţie a V.M. Au fost fondate de entuziaşti, ce se aşteptau la apariţia industriei V.M. Prima bursă apărută era bursa internaţională de valori din Moscova, apoi a apărut bursa centrală de valori din Moscova, ambele în 1990.

În 1991 apare bursa de valori din Leningrad (ulterior din Sanct-Petersburg). În prezent P.V.M. din Rusia reprezintă un segment important în economie. În comparaţie cu pieţele europene există o rămânere în urmă. Principalul rol în fondarea P.V.M. ruse l-au avut întreprinderile de stat, care au oferit populaţiei posibilitatea de a deveni proprietari de V.M. prin waucere.

Participanţii profesionişti la piaţa de capital. Participanţii profesionişti pe P.V.M. sunt reprezentaţi de următoarele categorii:

  1. broker-dealer;
  2. bursa de valori;
  3. registratori;
  4. depozitari;
  5. estimatori;
  6. fonduri de investiţii;
  7. companii de trust.

În 1998 Comisia Federală a V.M. a primit hotărârea, conform căreia toţi participanţii profesionişti erau obligaţi să devină membri ai organelor de autoreglementare.

În 1991 la Bursa Centrală de Valori din Moscova, s-a început cotarea certificatelor de depozit a Băncilor Comerciale “Autobank”, “Inconbank”, “Menatep”. În ceea ce se referă la cambiile bancare, veniturile pe ele în 1997 depăşeau veniturile pe instrumentele financiare de stat. De exemplu, venitul pe cambiile bancare a unor bănci până la criză cu termen de scadenta de la 2 – 7 luni constituiau 90-100% anual.

Cotarea la bursele de valori din Rusia reprezintă fixarea preţurilor tranzacţiilor încheiate la bursă, analiza informativă a pieţei, care caracterizează conjunctura pieţei.

Cotarea se stabileşte de o comisie specială pe baza datelor comercializării precedente. Comisia de cotare stabileşte nivelul de sus şi de jos a preţurilor de vânzare şi cumpărare pentru fiecare V.M.

Indicii bursieri. Tendinţele pieţei de capital îl reflectă indicii bursieri. O mare importanţă în analiza pieţei de capital ruse îl au următorii indici:

  1. indicii “Skeit-Press” pentru companiile rezidenţi, se calculează de către agenţia de consulting “Skeit-Press”. Au cea mai îndelungată istorie de existenţă. Primul indice “АСП-12” a început să fie calculat din 1992. Drept criteriu de calcul au servit:
  2. capitalizarea de piaţă a companiei (peste 10 mln. dolari);
  3. dividende achitate în ultimii 3 ani;
  4. existenţa pieţei extrabursiere pentru titlurile acestei companii;
  5. dezvăluirea informaţiei financiare de către companie, ş.a.;

Din 1994 se calculează “АСП-General”;

  1. indicii “АК@М” se calculează din 1993. Aceşti indici presupun calculul pe baza capitalizării componenţilor din 1993. În prezent reprezintă o familie de indici financiari, industriali şi combinaţi;
  2. indicii Interfax descriu schimbarea preţului mediu al acţiunilor anumitor întreprinderi, ce se cotează pe piaţa secundară, în perioada curentă în corporaţie cu perioada de bază. Există indici Interfax bancari, ai întreprinderilor petrolului şi gazelor, întreprinderilor metalurgice. Drept bază de 100% serveşte mărimea indicelui din 1994 cu care se efectuează compararea;
  3. indicii revistei “Comersant”, care reprezintă media aritmetică dintre mărimea valorii portofoliului investiţiilor a circa 17 întreprinderi privatizate ruse din diferite ramuri economice;
  4. indicii Bursei Interbancare Valutare, se calculează în baza preţului valorilor comercializate într-o zi la bursă.