Bursa din Amsterdam a fost creată în 1602 şi este cea mai veche din lume. Companiile din India orientală au fost primele societăţi care s-au finanţat prin vânzarea de acţiuni la public, încă de la debut această bursă are o orientare internaţională pronunţată, în secolele XVIII şi XIX bursa se dezvoltă, permiţând finanţarea investiţiilor olandeze în străinătate şi atragerea investitorilor străini pe piaţa internă. După 1876 bursa din Amsterdam, entitate legală, ia forma unei asociaţii private de „dealers" de titluri, în 1978, aceeaşi bursă pune în funcţiune o piaţă a opţiunilor negociabile, piaţa cea mai mare de opţiuni din Europa, în 1990, sunt abolite comisioanele fixe şi cheltuielile de timbru, introducându-se şi un sistem particular pentru tranzacţiile cu obligaţiuni de stat.
Bursa din Amsterdam este importantă, îndeosebi prin faptul că reprezintă o piaţă semnificativă privind evoluţia dolarului şi a fenomenelor de conjunctură ale economiei americane. Aceasta deoarece numeroase societăţi cotate la Amsterdam realizează o parte importantă din cifra lor de afaceri în S.U.A. Capitalizarea bursieră din Amsterdam reprezintă un procent destul de ridicat în raport cu P.N.B. (42,1%), bursa olandeză plasându-se pe locul 5 între bursele europene şi pe locul 10 între bursele mondiale.
Asociaţia bursei este condusă de un Consiliu compus din 17 membri. Preşedintele este o personalitate independentă. Alţi 4 membri sunt, de asemenea, personalităţi independente, care nu aparţin bursei şi care reprezintă 3 categorii de societăţi membre: băncile, brokerii şi firmele specializate.
Comisia de valori creată în 1988 este însărcinată cu mai multe misiuni: supravegherea pieţelor pentru contul trezoreriei; asigurarea protecţiei investitorilor şi a celor care economisesc; verificarea respectării regulilor privind buna funcţionare a pieţelor şi controlul aplicării lor.
Există, de asemenea, 3 categorii de firme membre la bursă: băncile, brokerii şi firmele specializate. Băncile şi brokerii negociază cu investitorii, dar nu participă la firmele specializate, acestea din urmă acţionând ca intermediari între bănci şi brokeri. Pot lua, totodată, poziţie (de cumpărători sau vânzători), fiind comparabile cu specialiştii de pe pieţele americane. Operatorii cei mai importanţi pe piaţă sunt grupurile americane ABN-AMRO, MESS and HOPE. Există şi remizieri care încheie contracte cu membrii bursei şi sunt de două categorii: remizieri A (care pun în legătură Clienţii cu membrii bursei) şi remizieri B (care transmit ordinele pentru contul clienţilor lor) [1]
[1] www.bsn.eu