1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Lărgire Uniunii Europene la 27 de state, reprezintă o provocare fără precedent pentru coeziunea internă şi competitivitatea Uniunii Europene. Lărgirea Uniunii a condus la creşterea decalajului de dezvoltare economică, antrenând o deplasare geografică a disparităţilor spr est şi la o agravare a situaţiilor angajărilor, spre exemplu:

În interiorul UE lărgite există totodată decalaje importante în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, în funcţie de vârstă şi sex.

În acelaşi timp întreaga Uniune trebuie să facă faţă provocărilor ce apar în urma accelerării restructurărilor economice ca rezultat al globalizării, liberalizării comerţului, revoluţiei tehnologice, dezvoltării economiei şi a societăţii bazate pe cunoaştere, a îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii imigrării.

Estimările arată că PIB-ul european îşi va relua treptat tendinţa de creştere, deşi ritmul redresării economice este mai puţin alert decât în cazul crizelor din trecut.

La nivelul economiei europene, recesiunea a luat sfârşit în cel de-al treilea trimestru al anului 2009 - în mare parte, datorită măsurilor fiscale şi monetare adoptate pentru a stimula economia europeană. Previziunile economice ale UE arată că anumiţi factori temporari au avut, de asemenea, un rol în acest sens.

Se estimează că, în 2011, economia UE va creşte cu 1% (cu un sfert de punct procentual în plus faţă de cifrele calculate în toamna anului trecut). Creşterea se va datora parţial redresării economiei la nivel global. În 2011, PIB-ul ar urma să crească cu 1¾%. Ritmul de redresare economică va fi însă diferit de la ţară la ţară, reflectând circumstanţele şi politicile de pe plan naţional.

Rata şomajului a crescut semnificativ în timpul recesiunii, dar este totuşi mai mică decât valoarea preconizată toamna trecută. Pentru anul acesta, se estimează că rata şomajului la nivelul UE se va stabiliza în jurul nivelului de 10%.

Criza a afectat grav şi finanţele publice. În 2010, deficitele bugetare naţionale se situează în jurul valorii de 7¼% din PIB, iar raportul dintre datoria publică şi PIB va continua să crească.

Inflaţia înregistrează o uşoară tendinţă ascendentă, comparativ cu nivelul foarte scăzut înregistrat în 2009, respectiv 2010. Se estimează însă că salariile şi preţurile vor fi menţinute sub control datorită ritmului lent de creştere economică. Inflaţia ar putea atinge valoarea de 1¾% în UE şi de 1½% în zona euro.

Există încă multe incertitudini în ceea ce priveşte redresarea economiei UE, după cum s-a văzut în cazul recentelor tensiuni de pe pieţele obligaţiunilor de stat. Totuşi, în general, riscurile rămân moderate. Comisia publică previziuni economice de patru ori pe an - 2 rapoarte ample (primăvara şi toamna) şi două previziuni intermediare (în februarie şi în septembrie).

 

Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020 urmărește o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă  incluziunii.

  • Creșterea inteligentă înseamnă stimularea cunoașterii, a inovației, a educației și a societății digitale.
  • Creșterea sustenabilă înseamnă utilizarea mai eficientă a resurselor în producție, stimulând în același timp competitivitatea.  
  • Creșterea favorabilă incluziunii urmărește stimularea participării pe piața muncii, intensificarea dezvoltării de competențe și combaterea sărăciei.

Strategia Europa 2020 oferă Uniunii un cadru coerent pentru a-și mobiliza toate  instrumentele și politicile necesare garantării reformelor structurale de care are  nevoie Europa. Ea definește cinci obiective principale pentru anul 2020 și încurajează angajamentul mai puternic al statelor membre pentru realizarea acestora,  deoarece implicarea individuală este crucială pentru succesul strategiei.

 

Cele cinci obiective principale ale Strategiei Europa 2020 sunt:

 Creșterea la 75 % a ratei de ocupare a forței de muncă pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, în paralel cu angajarea unui număr  mai mare de tineri, persoane mai în vârstă și persoane slab calificate, corelată  cu o mai bună integrare a imigranților legali;

Îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare și dezvoltare, astfel încât nivelurile  investițiilor să crească la 3 % din PIB, precum și stimularea cercetării-dezvoltării și inovării cu noi indicatori

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din  1990, menținând în același timp angajamentul condițional al UE în direcția  unei reduceri de 30 % până în 2020; creșterea ponderii energiilor din surse regenerabile în consumul final de energie la 20 % și realizarea unei creșteri de  20 % a eficienței energetice

Ameliorarea nivelurilor de educație prin reducerea ratelor de abandon școlar  sub 10 % și creșterea la 40 % a proporției persoanelor cu vârste de 30-34 de ani  cu studii superioare sau calificări echivalente

Promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei și înlăturarea riscului de  sărăcie și excludere pentru cel puțin 20 de milioane de oameni

 

Cele sapte initiative emblematice pentru Strategia Europa 2020

  • agenda digitală pentru Europa;
  • Uniune a inovării;
  • tineretul în mișcare;
  • utilizare eficientă a resurselor;
  • politică industrială pentru era globalizării;
  • agendă pentru noi competențe și noi  locuri de muncă;
  • Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale.

(A se vedea Raportul UE 2010)

 

Uniunea Europeană sprijină abordările multilaterale,  menține legături strânse cu partenerii săi strategici și  urmărește aprofundarea relațiilor bilaterale și a  dialogurilor regionale în întreaga lume. Uniunea 

Europeană a proiectat obiectivele de creștere și  redresare economică ale Strategiei Europa 2020 pe  piața mondială, inclusiv prin intermediul G20. UE a  abordat provocările geopoliticii energiei. A continuat  agenda internațională privind dezvoltarea și a  demonstrat prin acțiuni concrete solidaritatea cu cei mai vulnerabili din lume.

Loading...