Idei ale socialismului utopic european au fost receptate şi utilizate pentru a formula soluţii la probleme ale dezvoltării economico-sociale a ţării noastre. Unul dintre promotorii acestor idei a fost T. Diamant, care a propovăduit doctrina societară a lui Ch. Fourier şi a iniţiat aplicarea ei în ţara noastră, prin organizarea, împreună cu boierul Manolache Bălăceanu, a Societăţii agricole-manufacturiere la Scăieni-Prahova (1835). În demersul pentru reorganizarea societăţii, el a pornit de la constatarea luptei dintre bogaţi şi săraci, dintre “cei ce au şi cei ce nu au” şi a formulat soluţia potrivit căreia numai prin sporirea substanţială a producţiei de bunuri materiale este “cu putinţă de a da celor ce n-au, fără a lua de la cei ce au”. T. Diamant considera că “dacă nu este drept ca bogatul să fie deposedat, este tot atât de nedrept ca clasele de jos să rămână în sărăcie. Acestea, continua el, au drept la un minimum decent de existenţă (hrană, locuinţe, îmbrăcăminte şi la o muncă ce să nu fie deloc dăunătoare sănătăţii lor)”. Oricare societate, sublinia T. Diamant, este datoare “să asigure fiecăruia dintre membrii ei cele dintâi trebuinţe ale vieţii”. El vedea realizabil acest deziderat prin asociere voluntară, înfiinţarea unor asociaţii agricole-manufacturiere ca “centre pentru diferite lucrări agricole, industriale şi comerciale”. Organizarea, cu concursul claselor avute, a unor asemenea asociaţii , de producţie şi muncă în comun, şi generalizarea lor va duce la îmbunătăţirea situaţiei materiale şi morale a claselor de jos şi la reorganizarea întregii societăţi.
Dincolo de utopismul lui T. Diamant, reţin atenţia ideile avansate de el cu privire la necesitatea diversificării şi modernizării activităţilor economice, la utilizarea eficientă a resurselor, la educaţie, inclusiv cea economică ş.a. Astfel, el scria că în asociaţiile agricole-industriale toţi “vor întrebuinţa activitatea şi inteligenţa lor la orice muncă productivă, se vor putea face mari economii de timp, de braţe, de combustibil şi de mii de alte lucruri, moşiile vor fi exploatate şi cultivate după ultimele metode întrebuinţate în Europa înaintată, toţi vor avea să fie educaţi conform cu principiile de ordine, economie, morală şi ale sfintei noastre religii”. Totodată, el menţiona că, cu toată dărnicia pământului, locuitorii ţării sunt săraci pentru că “n-au nici mecanici, nu au cunoscut nici economia politică, nici legile lucrării pământului”. Mai mult, având în vedere importanţa pregătirii generale şi profesionale, sublinia că filosofia, istoria şi artele “combinate (împreunate) însă cu lucrarea pământului şi cu economia…vor produce îmbelşugarea întru norod şi veniturile guvernului nostru se vor împătri, fără împovărarea locuitorilor”.
În intenţiile sale de a aplica sistemul societar, T. Diamant avea în vedere Principatele Române, când scria că printr-un asemenea sistem acestea pot deveni “lăcaşul fericirii şi poate şi pilda altor neamuri ce se fălesc cu civilizaţia”. Adept al doctrinei societare a lui Ch. Fourier, T. Diamant a avut în permanenţă în vedere problemele concrete din Ţările Române legate de trecerea de la sistemul feudal la forme de viaţă modernă, dând ideii de dezvoltare şi modernizare un pronunţat sens social.