Economie

Profitul se determină potrivit unei metodologii oficiale, care este reglementată în mod diferit de la o ţară la alta. În acest sens, în teorie şi practică, putem întâlni mai multe forme ale profit:

1. profit legitim (normal sau legal) - este cel realizat în conţinutul
   respectării prevederilor legale;
2. profitul nelegitim (nelegal) - se realizează ca urmare a încălcării în
   mod deliberat sau nu, a legalităţii sustragerii de la plata impozitelor;
3. profitul admis - reflectă punctul de vedere oficial cu privire la
   mărimea şi dinamica profitului pe ramuri şi subramuri, pe categorii de mărime
   a firmelor;
4. profitul de monopol (cunoscut sub denumirea de supraprofit de
   monopol) - este obţinut, de regulă, de către firmele care câştigă şi îşi menţin o
   poziţie de monoplo pe piaţă, profit care este mult mai mare decât cel obişnuit

(legitim);

1. profit neaşteptat - apare ca un câştig neaşteptat, datorat unor
   conjuncturi economice şi politice favorabile;
2. profit minimal - (normal sau economic) - suma remuneraţiilor
   minime pentru diferite aporturi productive ale întreprinzătorilor. Este format
   din multe remuneraţii distincte:

• salariul întreprinzătorului;
• dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului;
• chiria pentru clădirile proprii;
• dividendele plătite acţionarilor;
• renta pentru pământul proprietate al întreprinzătorului;

1. profitul pur - eventualele diferenţe pozitive între profitul brut şi cel
   minimal. Sursele profitului pur sunt:

• productivitatea personală a întreprinzătorului;
• rente de care acesta beneficiază;

1. profitul brut (sau total) - profitul obţinut în urma unor afaceri
   (cuprinde inclusiv impozitul pe profit);
2. profitul contabil (oficial, legislativ, statistic) - excedentul de venit net
   peste costul contabil. În ţara noastră, impozit pe profit plătesc regiile
   autonome, societăţile comerciale, societăţile agricole, instituţiile financiare şi
   de credit, organizaţiile cooperatiste şi persoanele străine care desfăşoară
   activităţi în România;
3. profitul economic - reprezintă diferenţa dintre venitul total al firmei şi costurile de oportunitate ale tuturor intrărilor, utilizate de acesta într-o perioadă de timp. Când se face teoria generală a profitului, se are în vedere acest tip profit.
4. profit normal (minimal, economic) - minimul de profit pe care o firmă trebuie să îl obţină, pentru ca aceasta să rămână în funcţiune;

Supraprofitul - venituri nete ce depăşesc costurile totale de oportunitate.

Conform unei concepţii mai noi, în societăţile pe acţiuni moderne, mai multe categorii socioprofesionale obţin profit pentru că ele exercită anumite funcţii de întreprinzător:

-  membrii consiliului de administraţie - sub formă de dividende, jetoane de prezenţă etc.;

- acţionarii - sub formă de dividende;

• salariaţii superiori (managerii) - sub formă de participare la profit, gratificaţii etc.;
• salariaţii - sub formă de participare la profit sau dividende (atunci când sunt acţionari la societatea respectivă);
• întreprinderea însăşi - în cazul profiturilor nedistribuite şi constituite sub formă de rezerve.