Pin It

Oferta reprezintă o relaţie dintre cantitatea unui bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupă de bunuri pe care un vânzător este dispus să o cedeze, să o ofere contra plata, într-o perioadă determinată de timp, la nivelul preţului existent.

Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea, în cadrul relaţiilor comerciale. Studiul ofertei este necesar din mai multe motive:

  • oferta cuprinde imense valori materiale, a căror integrabilitate trebuie asigurată cu un minim de cheltuială;
  • oferta nu este neutră la cerere, ea se găseşte în relaţii complexe de cauzalitate reciprocă; în general, oferta se adaptează cererii, dar există şi cazul invers.

Oferta este dependentă de mai mulţi factori, cum sunt: preţul produsului, preţul produselor substituibile, costul produsului, politica comercială, politica tehnologică, comportamentul sindicatelor, patronatul şi managerul, numărul firmelor care aduc acelaşi produs pe piaţă şi raportul dintre ele, taxele şi subsidiile, evenimente social-politice.

Pe baza unor criterii complexe, oferta poate fi: de mărfuri corporale şi de servicii, fermă sau facultativă, angajament sau cu termen fix, cu grad mediu de complexitate şi de complexitate superioară, internă sau externă etc.

În funcţie de conţinutul bunurilor, oferta poate fi: de bunuri independente (confecţii), bunuri complementare (ex.: miere şi propolis), mixtă.

Legea generală a ofertei exprimă acea situaţie raţională în care, la un anumit nivel al preţului se oferă o anumită cantitate de bunuri. Oricare ar fi forma şi tipul ei, oferta se află în relaţie directă cu nivelul şi modificarea preţului. Dacă preţul unei mărfi creşte, celelalte condiţii rămânând neschimbare, vânzătorul este dispus să cedeze cantităţi în plus pe piaţă (în limitele stocului); în situaţia în care preţul scade, vânzătorul tinde să reducă oferta. Toate celelalte condiţii rămânând neschimbate, reducerea costului de producţie determină sporirea ofertei. Un cost de producţie mai redus determină obţinerea unui profit mai mare, ceea ce înseamnă că motivaţia vânzării este mai puternică. Oferta sporeşte pe măsura intrării unor noi producători în ramură şi invers. De asemenea, majoritatea taxelor şi subsidiilor au ca efect general reducerea ofertei, iar acordarea de subvenţii bugetare producătorilor, conduce la potenţarea ofertei.

Previziunile privind evoluţia preţului influenţează oferta astfel: aşteptarea unui preţ mare în viitor are ca efect reducerea ofertei prezente, previziunea unor scăderi de preţ în viitor, dimpotrivă va duce la creşterea ofertei prezente. Evenimentele social-politice, condiţiile naturale, pot influenţa hotărâtor producţia şi oferta de bunuri. Sensibilitatea ofertei de marfă la variaţia diferiţilor factori, îndeosebi la variaţiile de preţ, poartă denumirea de elasticitatea ofertei, măsurată prin coeficientul elasticităţii ofertei (e0). Se ştie că, în funcţie de mărimea modificării preţului şi de cea a modificării ofertei, a raportului de mărime dintre ele, elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:

  • ofertă cu elasticitate unitară - se defineşte prin aceea că oferta se modifică (creşte) în aceeaşi măsură cu modificarea (creşterea) preţului şi cu aceeaşi intensitate;
  • ofertă cu elasticitate net rigidă (elastică) - se manifestă atunci când sporirea ofertei se realizează în acelaşi sens cu preţul, dar depăşeşte pe cea a preţului; ea este supraunitară;
  • ofertă cu elasticitate fluidă sau ofertă inelastică - oferta bunurilor creşte într-o măsură mai mică decât cea a sporirii preţului, dar mai lent;
  • ofertă cu elasticitate nulă - semnifică menţinerea cantităţii oferite, cu toate că preţul bunului creşte.

Ştiinţa economică a creat şi două modele teoretice de ofertă:

-  ofertă perfect elastică - modificarea preţului determină modificarea în acelaşi sens a ofertei (până la infinit).

-  ofertă perfect inelastică - modificarea preţului lasă neschimbată

oferta:

Elasticitatea perfectă are loc atunci când volumul ofertei bunului sporeşte, fără ca preţul lui să se modifice (să crească). În unele cazuri, elasticitatea ofertei este atipică - cantităţile oferite dintr-un bun sporesc, când preţurile lui scad. Acest fenomen se explică prin imposibilitatea stocării produsului datorită caracterului lui perisabil etc.

Există de asemenea, două categorii de elasticităţi anormale:

  • oferta cu funcţie descrescătoare în raport cu preţul - apare în cazul producătorilor care, dorind să îşi sporească rapid veniturile, pe de o parte ridică oferta de produse, iar pe de altă parte coboară preţul de vânzare;
  • oferta cu curbă întoarsă (condee), unde oferta are mai întâi o funcţie crescătoare, iar apoi una descrescătoare.

Gradul de elasticitate al ofertei depinde de :

  • costul producţiei;
  • posibilităţile stocare şi costul acestora;
  • specificul produselor;
  • caracteristica proceselor tehnologice;

-  timpul scurs de la modificarea preţurilor etc. Factorii ofertei

În condiţiile în care preţul unitar este dat şi considerat constant, factorii care influenţează oferta sunt:

-  costul unitar şi marginal al bunurilor produse - diminuarea costului atrage după sine creşterea cantităţii oferite, la acelaşi preţ unitar. Situaţia este inversă, atunci când costul mediu şi cel marginal cresc;

  • condiţiile de stocare şi costul stocării;
  • preţul altor bunuri;
  • condiţiile de intrare/ieşire din ramură;

-    subvenţiile - influenţează în sens pozitiv oferta; ea creşte când subvenţiile se măresc şi se micşorează când subvenţiile se reduc sau sunt eliminate;

  • perspectivele de modificare a preţurilor;
  • împrejurări extra - economice (ex.: pondere importantă, condiţiile naturale) pentru unele domenii (agricultură, turism, transporturi).