Pin It

Perceperea (achitarea) impozitelor se referă la ansamblul operaţiu­nilor prin care impozitul este plătit de către contribuabil şi încasat de administraţie. În practică se utilizează următoarele modalităţi:

  • plata directă - aplicată, în general, pentru plata impozitelor provenite de la agenţii economici. Debitorul îşi calculează cuantumul impozitului conform legii fiscale, având obligaţia de a-l vărsa la anumite termene. Plata directă se poate realiza fie prin deplasarea reprezentantului fiscal la domiciliul plătitorului - modalitate la care s-a renunţat în practica fiscală (în acest caz, este vorba despre impozitul cherabil), fie prin deplasarea plătitorului la sediul administraţiei fiscale (în care caz este vorba despre impozitul portabil). În condiţiile apariţiei şi extinderii instrumentelor moderne de plată, în ţările foarte dezvoltate s-a generalizat plata impozitelor prin intermediul băncilor, sau prin Internet, restrângându-se tot mai mult operaţiunile cu numerar şi deplasarea efectivă a contribuabilului la administraţia fiscală;
  • stopajul la sursă (sau metoda reţinerii şi vărsării) - se foloseşte pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice (salariul realizat de 356 un angajat), când pentru calculul, reţinerea şi achitarea impozitului intervine o terţă persoană (angajatorul), care îi eliberează salariatului doar veniturile nete;
  • aplicarea de timbre fiscale - este o metodă cu sferă mai restrânsă de aplicare, folosită pentru încasarea unor drepturi fiscale pentru serviciile publice prestate de instituţiile de stat - acţiuni administrative, notariale, judecătoreşti, consulare.

Trebuie realizată distincţia între contribuabilul legal - persoana fizică sau juridică în numele căreia este stabilit impozitul - şi contribuabilul real - care suportă de fapt impozitul, fie prin mecanismul fiscal prevăzut de lege (în cazul impozitelor indirecte), fie prin fenomenul de translaţie şi repercusiune a impozitului, care reiese din jocul forţelor pieţei (când o creştere a sarcinii impozitului pe profit sau a impozitului pe venitul liber-profesioniştilor se va regăsi în preţul produsului pe piaţă).

Legea fiscală prevede şi când anume să aibă loc plata impozitului, existând două posibilităţi: plata imediată - când impozitul se plăteşte în acelaşi timp cu declararea materiei impozabile şi plata decalată - când se presupune, conform avizului de plată, o perioadă de timp între declararea materiei impozabile şi plata impozitului.

Pentru stingerea obligaţiilor fiscale la termenele legale, mijloacele de plată utilizate de contribuabili pot fi: tradiţionale (bani, ordine de plată, cec-uri) şi specifice (titluri de plată obligatare emise de administraţia publică, efecte de credit ş.a.). Acestea din urmă - care nu se practică în ţara noastră - presupun prevederea expresă a situaţiilor şi tipurilor de impozite la care se utilizează.