Pin It

Problema fundamentală a filozofiei este raportul dintre gîndire şi existenţă, conştiinţă şi materie. Lumea se explică prin recunoaşterea existenţei, materiei ca factor prim şi cauză a realităţii, iar idealismul se afirmă prin totalitatea de fenomene spirituale. Această problemă este fundamentală fiindcă fără precizarea raportului dintre material şi spiritual nu poate exista nici un fel de filozofare, nici o filozofie adevărată. Toate celelalte probleme (ontologice, gnoseologice, etice ş.a.) devin filozofice numai dacă le privim prin prisma problemei fundamentale.

Problema fundamentală constă din două laturi - ontologică şi gnoseologică. Prima latură trebuie să răspundă la întrebarea: care-i factorul primordial? Cine pe cine determină (materia determină conştiinţa ori invers - conştiinţa materia)? În dependenţă de ceea ce se ia ca factor primordial- materia sau ideia, toate sistemele filozofice se împart în materialiste şi idealiste.

Paradigma ontologică reiese din admiterea existenţei ca realitate şi principiu în explicarea lumii. Ea răspunde la întrebarea ce e primar? În dependenţă de răspuns putem evidenţia următoarele curente:

Materialismul este un curent filozofic care consideră că existenţa este primară din considerentul că natura/materia există real şi nu este determinată nici de un factor spiritual sau de principii nemateriale. Existenţa, lumea sunt infinite, necreabile şi indistructibile. Materialismul afirmă că conştiinţa este secundară, fiind produs al dezvoltării materiale şi reflectare a lumii materiale.

Idealismul afirmă primordialitatea spiritualului, a raţiunii în raport cu materia. Susţine că spiritualul există pînă la natură, pînă la lucruri şi este cauza lor. Deosebim două varietăţi ale idealismului: obiectiv şi subiectiv. Idealismul obiectiv (Platon, Hegel) afirmă primordialitatea raţiunii universale, ideii care există obiectiv (există real şi independent de

voinţa omului). Idealismul subiectiv (Berkeley, Hume, Mach) consideră primar: conştiinţa, senzaţiile subiectului; că nu există nici o existenţă, nici materială, nici spirituală, în afară şi independent de conştiinţa umană, independent de retrăirile subiectului.