Pin It

Din cele mai vechi timpri oamenii au fost interesați să reglementeze relațiile dintre ei prin norme, care să aibă ca scop protejarea fiecărui individ a comunității sau anumitor segmente ale acestora (popor, națiune, etnii, organizații, grup, familie etc.).

Asemenea norme trebuie să aină câteva caracteristici fără de care nu ar putea fi impuse:

  • să delimiteze pentru toți și pentru fiecare în parte obligații, interdicții, permisiuni;
  • să fie cunoscute de toți sau cel puțin de o majoritate;
  • să prevadă sancțiuni pentru impunerea lor în folosul comunității.

La baza constituirii acestor norme au stat întotdeauna valorile promovate în diferite momente istorice și în diferite arii de conviețuire. Valorile date s-au format în baza concepțiilor dominante în societate despre sursa, valoarea și sensul existenței umane. S-au constituit o multitudine de perechi de valoare – normă destinate să reglementeze viața indivizilor și a comunităților umane în conformitate cu idealul uman și cu sistemul de interese promovat la un moment dat.

Din multitudinea acestor perechi s-a desprins o categorie aparte, aparținând de sfera de preocupare a eticii – sfera moralei. Sfera nominalizată ține de probematica omului raportată la sensul și semnificația valoarii și scopului ființei umane, de valori, de norme, atitudini aferente categoriilor de bine și rău.

Unul dintre cele mai importante puncte de pornire în studiul eticii îl reprezintă înțelegerea corectă a sensului termenilor în care aceasta operează (etica, morala, deontologia).

Etica (se traduce din greacă: locuință, lăcaș, morav, obicei, caracter) – anslamblul de reguli de conduită morală urmate de o persoană sau un grup, fundamentate pe distincția dintre bine și rău.

Morala ( din latină: obicei, datină, obișnuință) – este ansamblul principiilor de dimensiune universal – normativă bazate pe distincția dintre bine și rău.

În politică, administrație publică, afaceri etc. este preferat termenul de etică. Termenul morală este legat de viața privată.

Deontologia reprezintă anslamblul regulilor după care se ghidează o organizație, profesie, o parte a acesteia prin intermediul organizațiilor profesionale, care devin instanța de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor reguli.

Obiectul eticii îl constituie morala.

Morala este o parte considerabilă a vieții noastre, dar în situații de rutină nu ne punem probleme specifice moralei:

  • ce ar trebuit să facem? (ar fi drept, bine, onest);
  • cum ar treui să judecăm pe noi înșine și pe alții?;
  • cum trebuie să-i tratăm pe alții și să admitem să fim tratați de ceilalți?;
  • ce scopuri sunt demne de a fi urmate în viață?;
  • care este cel mai bun mod de viață?;
  • ce fel de persoană ar trebui să fiu?

Rolul eticii este să ajute oamenii și instituțiile să decidă ceea ce este mai bine să facă, pe ce criterii să facă alegerea și care le sunt motivațiile morale în acțiunile lor.