Autorul "Noului Organon" printre primii cugetatori formuleaza constient problema despre necesitatea elaborarii unei noi metode stiintifice de cunoastere.Conceptia filosofica a lui Fr. Bacon raspunde necesitatilor, intereselor fortelor sociale progresiste din timpul lui. Accentul pus pe cercetarile empirice, pe cunoasterea naturii este dedus logic din interesele clasesi sociale dominante. Bacon neaga filosofia ca contemplare si o prezinta ca o stiinta despre lumea reala, intemeiata pe cunoasterea experimentala.Vorbind despre sensul, predestinarea si sarcinile stiintei, Fr. Bacon mentioneaza ca sarcina suprema a cunoasterii consta in cucerirea naturii si perfectionarea vietii umane. El mentiona ca: "cumostintele prezinta o putere"dar putere adevarata pot avea numai daca ele sunt veridice sunt intemeiate pe verificarea cauzelor reale a fenomenelor naturale. Numai acea stiinta este capabila sa biruie natura si sa domine asupra ei, care este orientata spre cunoasterea legilor ei. Asadar, Bacon se impotriveste constient disputelor speculative scolastice si isi propune sa cunoasca lumea reala.
In elaborarea conceptiilor sale el porneste de al experienta. Bacon deosebeste doua feluri de experiente: "rodnice", scopul carora consta in ameliorarea conditiei umane in mod nemijlocit si "de iluminare", care urmareste cunoasterea legilor, fenomenelor si proprietatilor lucrurilor.
Bacon elaboreaza conceptia despre "caracterul dublu" al sufletului uman. Filosoful deosebeste sufletul rational, care intra in om datorita "inspiratiei divine" si astfel devine obiect al investigatiilor teoretice. Al doilea tip--- sufletul sensorial, are toate caracteristicile corporalitatii si este studiat de filosofie. Astfel , Bacon ofera stiintei dreptul de a cerceta si psihicul uman. In calitate de premise a reorganizarii stiintei Bacon propune critica scolasticii precedente si punerea la indoiala a tot ce pina la moment era prezentat ca adevar. Numai asa, sublinia filosoful, vom descoperi adevarul. Bacon era convins ca omul este capabil sa cunoasca adevarul. Bacon respinge logica silogistica a lui Aristotel, deoarece ea nu-l ajuta pe om sa descopere adevarul. In locul metodei deductive el propune inductia. Logica inductiei reprezinta pentru Bacon un mijloc pentru asigurarea veridicitatii cunoasterii, si posibilitatea argumentarii bazelor teoretice ale stiintei. Drept baza logica reformei noii stiinte, considera Bacon, trebuie sa serveasca teoria inductiei.
O conditie reformei stiintei este curatirea ei de rataciri, de "fantome" false, inlaturarea piedicilor cunoasterii. Bacon deosebeste 4 feluri de "fantome" false, de piedici a cunoasterii adevarului: "fantomele teatrului", "fantomele genului", "fantomele pesterii", "fantomul pietii" "Fantomele genului" contin greseli comise de om, cind judeca despre natura prin analogie cu viata sa( tendinta de a gasi scopuri in "activitatea" naturii la fel ca si in cea umana). Daca "fantomele genului" provin din neajunsurile natural ale ratiunii umane, care-s mai mult sau mai putin comune tuturor oamenilor, apoi "fantomele pesterii" sunt un rezultat al existentei neajunsurilor innascute a ratiunii umane. Avind un character individual, ele depimd de educatie, deprinderi, gusturi. Celelate doua categorii de "fantome" au radacini adinci in viata si realitatile sociale existente"Fantomele pietii" (tirgului) apar in procesul comunicarii, fiind transmise de cuvinte."Fantomele teatrului" apar in stiinta din cauza insusirii necritice a unor pareri, opinii, invataturi. Cunoasterea piedicilor, subliniaza Bacon, il ajuta si-l invata pe om sa evite greselile.
Dupa cercetarea fantomelor ca piedici pe calea atingerii cunostintelor veridice, Bacon isi expune metoda sa. Analizind cele doua metode de cercetare, existente pe vremea lui: dogmatic si empirica. Bacon mentioneaza ca savantul care urmeaza metoda dogmatic, porneste de la teze general-speculative si tinde sa deduca din ele toate cazurile particulare, seaman cu un paianjen, care din el insusu isi tese plasa sa. Savantul care utileaza metoda empirica se orienteaza spre acumularea maxima a faptelor, aseamana cu o furnica, care fara nici o ordine cara in furnicar tot ce-i cade in cale. Metoda adevarata, subliniaza Bacon, consta inprelucrarea rationala a materialelor, primite din experienta. Savantul care utilizeaza aceasta metoda seamanacu o albina, care aduna din flori nectarul, si-l transforma in rodul activitatii proprii. Bacon defineşte metoda ca cale, ca mijloc de cercetare, ca unealta, care, perfectioneaza capacitatea perceptiilor si a ratiunii umane.
Bacon elaboreaza si conceptia materialista despre forma. Prin forma filosoful subintelege un gen de miscare a particulelor material, din care este constituit corpul. Aceste particule insa, nu-s atomi.Savantul critica ideile atomistilor, mai ales cele despre existenta vidului.Bacon neaga existenta vidului.Filosoful apreciaza timpul ca pe o masura obiectiva a vitezei corpurilor materiale. Timpul este o calitate, o insusire interna a materiei, care este compusa din durata schimbarii obiectelor material. Timpul este unit organic cu miscarea. In opinia lui Bacon miscarea reprezinta o insusire innascuta a materiei si este eternal. Bacon evidentiaza 19 forme ale miscarii, existente in natura: oscilatiile, inertia, rezistenta, tensiunea, straduinta, spiritul vietii, apatia, impresia etc. in opinia liu Bacon, stiinta adevarata studiaza cauzele. El evidentiaza 4 tipuri de cause: material, active, formale si limitate. In baza facultatilor omenesti Bacon sistematizeaza o structura a stiintei.Evidentiind memoria, imaginatia si ratiunea analitica, Bacon subliniaza ca istoria naturii si a societatii sunt intemeiate pe memorie; poezia— pe imaginatie, iar filosofia, matematica, stiintele naturii au la temelia lor - ratiunea nalitica. Dintre stiinte: fizica este apreciata, ca stiinta despre cauzele active; metafizica ca stiinta despre cauzele finite dintre scopuri. In opinia lui Bacon, matematica n-are scop propriu, este o unealta adaugatoare pentru stiintele naturii. In clasificarea stiintelor, propusa de Bacon, un loc aparte le revine stiintelor despre om. Omul este o parte a naturii, in care se unesc corpul cu sufletul. Bacon deosebeste filosofia ca stiinta despre corp si psihologia ca stiinta despre suflet.
In contextul analizeisociale Bacon se pronunta pentru intarirea situatiei clasei burgheze. Societatea lui ideala existent pe o insula legendara — Benzalma, descrisa in "Noua Atlantida", are ca prototip societatea engleza contemporana lui. Pe insula exista divizarea in bogati si saraci.Un rol important in viata societatii i se atribuie religiei crestine, dezvoltarii stiintei si tehnicii.