Prima Conferinţa a şefilor de guverne a U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie a avut loc între 28 noiembrie şi 2 decembrie 1943 la Teheran. Conferinţa avea scopul de a examina: coordonarea eforturilor aliaţilor în lupta împotriva Germaniei şi sateliţilor ei; colaborarea postbelică şi asigurarea unei păci trainice. A fost adoptată “Hotărârea militară a Conferinţei de la Teheran”, conform căreia operaţia Overlord urma să înceapă în mai 1944. La Conferinţă s-a discutat problema viitorului Germaniei, Roosevelt propunând dezmembrarea ei în cinci state autonome, Churchill a susţinut planul său de constituire a Confederaţiei dunărene din care să facă parte Austria, Ungaria şi teritoriile de Sud ale Germaniei. Stalin a respins planurile celor doi, considerând că Austria şi Ungaria trebuie să fie state independente.
Cel de-al doilea front a fost dechis de anglo-americani la 6 iunie 1944, în Normandia (Franţa de Nord). După debarcarea în Normandia trupele anglo-americane au realizat un şir de operaţiuni reuşite. La sfârşitul lunii septembrie anglo-americanii au eliberat aproape în întregime Franţa şi Belgia. In paralel, operaţiunile aliaţilor în Vest erau susţinute de ample operaţiuni militare ale Armatei Roşii în Estul continentului. Operaţia Iaşi-Chişinău a avut drept rezultat lichidarea grupului de armate “Ucraina de Sud”, reocuparea teritoriului românesc dintre Nistru şi Prut şi înaintarea Armatei Roşii peste Prut. La 23 august 1944, România a ieşit din rândurile Axei şi a luat decizia de a se alătura Naţiunilor Unite. Decizia regelui Mihai I a contribuit la prăbuşirea frontului german din Balcani, fiind deschis drumul spre Sofia, Belgrad, Viena, Budapesta, iar trupele romane au completat efectivul Naţiunilor Unite cu jumătate de milion de ostaşi, cu petrol şi produse alimentare.
Bulgaria n-a trimis trupe pe Frontul de Est, dar a fost una dintre aliatele Germaniei. La 5 septembrie 1944, U.R.S.S. a declarat război Bulgariei, iar la 6 septembrie, trupele Armatei Roşii au intrat pe teritoriul ei. La 9 septembrie, guvernul a fost înlăturat, fiind impus un guvern comunist, care a anunţat aderarea Bulgariei la Coaliţia antihitleristă.
Guvernul finlandez a declarat că este de acord să semneze armistiţiul la 4 septembrie 1944, rupe relaţiile cu Germania şi încetează războiul cu U.R.S.S.
După Finlanda singurul aliat al Germaniei rămăsese Ungaria. Luptele de pe teritoriul ei au fot crâncene şi au durat până în aprilie 1945.
Iugoslavia a fost eliberată de Armata Populară de Eliberare, sprijinită de Armata Roşie. În aceste condiţii germanii au fost siliţi sâ-şi retragă trupele din Grecia şi Albania.
În octombrie 1944, premierul britanic Winston Churchill a întreprins o vizită la Moscova pentru a discuta problema Poloniei şi situaţia din Balcani. Pentru a reglementa situaţia din această zonă, Churchill a propus delimitarea sferelor de influenţă a Uniunii Sovietice şi a Aliaţilor, propuneri care se regăseau în aşa-numitul “acord de procentaj”: “România - Rusia-90 %; alţii - 10%; Grecia: Marea Britanie în acord cu SUA- 90 %, Rusia - 10 %; Iugoslavia: 50 % - 50 %; Ungaria: 50 %- 50 %; Bulgaria: Rusia - 75%, alţii 25 %”.