După înfrângerea şi destrămarea Imperiului Habsburgic, la 16 noiembrie 1918, este proclamată Republica Ungară. Puterea politică a fost preluată de un Consiliul Naţional, alcătuit din liberali şi conservatori, în frunte cu Mihâly Kâroly. A fost introdus dreptul de vot universal, s-a proclamat libertatea adunărilor, au fost luate unele măsuri de împroprietărire a ţăranilor.
La începutul anului 1919, noua conducere a Ungariei a cunoscut o criză politică. Social- democraţii au apelat la ajutorul comuniştilor unguri, partid creat în noiembrie 1918, în frunte cu Bela Kun, pentru a forma un guvern de coaliţie. La 21 martie 1919, a fost proclamată Republica Ungară a Sfaturilor, în frunte cu Sândor Garbai, iar liderul comunist, Bela Kun, a fost numit ministru de externe. Treptat, comuniştii şi-au extins autoritatea şi au proclamat Republica Sovietică Ungară, mizănd pe sprijinul promis de Lenin. În iunie 1919, Ungaria a fost proclamată Republică Sovietică Unională, unită cu Rusia sovietică. Republica Ungară a Sfaturilor a existat timp de 133 de zile. Existenţa ei a fost curmată de intervenţia externă, dar şi a forţelor interne. Un rol important în înlăturarea comuniştilor de la putere şi înfrângerea Republicii Sfaturilor l-au jucat trupele române.
La 16 noiembrie 1919, Budapesta a fost ocupată de trupele conduse de amiralul Miklos Horthy, care a restaurat regimul monarhic. Parlamentul a lichidat republica în ianuarie 1920, iar Miklos Horthy a fost ales regent. El a instaurat un regim autoritar în Ungaria ce s-a menţinut în perioada 1920-1944. Conducerea Ungariei în perioada interbelică a depus eforturi diplomatice considerabile în vederea revizuirii Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, s-a apropiat de statele care contestau sistemul de la Versailles - Germania nazistă şi Italia fascistă. Ungaria a fost admisă în Societatea Naţiunilor în 1923. În anii 1929-1933, a depus unele eforturi în vedera scindării Micii înţelegeri. A încercat să atragă de partea sa România şi Iugoslavia, oferindu-le sprijin în cazul unui conflict, mai ales României in caz de atac din partea U.R.S.S..
După venirea lui Hitler la putere, Ungaria a întărit relaţiile cu Germania, semnând la Roma un Protocol între Ungaria, Italia şi Austria, îndereptat împotriva Micii înţelegeri şi înţelegerii Balcanice. Ungaria a susţinut planurile anexioniste germane, felicitând-o pentru anexarea Austriei în martie 1938. În urma Acordului de la Munchen, Ungaria a participat la dezintegrarea Cehoslovaciei, obţinând unele teritorii din Sudul Slovaciei. În vara anului 1940, a obţinut un alt succes în politica revizionistă când prin Dictatul de la Viena a reuşit să reanexeze Nord-Vestul Transilvaniei, teritoriu românesc. La începutul celui de-al doilea război mondial Ungaria făcea partea din tabăra aliaţilor Germaniei naziste. A participat alături de armata germană la invadarea Jugoslaviei, anexând Vojvodina de Vest.