- relaţiile diplomatice cu Bulgaria au fost reluate la finalul războiului (10 decembrie 1919 a fost semnat Tratatul de pace cu Bulgaria de la Neuilly sur Seine care a stabilit frontiera dintre România şi Bulgaria la cea din anul 1913), însă ele au fost dominate de pretenţiile revizioniste ale Bulgariei cu privire la Cadrilater sau chiar întreaga Dobroge;
- în 1919 - a avut loc un conflict armat dintre România şi Ungaria, guvernul comunist de la Budapesta acţionând după linia trasată de Moscova, a refuzat retragerea trupelor din Transilvania şi a atacat armata română din Transilvania; din 20 iulie armata română a trecut la contraofensivă, Budapesta fiind ocupatăla 2 august; Tratatul de Pace cu Ungaria a fost semnat la Trianon, la 4 iunie 1920 prin care s-a recunoscut revenirea Transilvaniei la România; în perioada interbelică, politica revizionistă promovată de Budapesta a împiedicat desfăşurarea unor relaţii normale între România şi Ungaria.
Crearea Micii Înţelegeri
- 14 august 1920 - a fost încheiată Convenţia dintre Cehoslovacia şi Regatul Sârbo- Croato-Sloven, prin care se urmărea:
respectarea Tratatului de la Trianon, o ajutor reciproc în caz de atac neprovocat.
- 23 aprilie 1921 - a fost încheiată Convenţia dintre România şi Cehoslovacia - a fost introdus un nou articol referitor la concertarea acţiunilor vis-a-vis de manifestările revanşarde ale Ungariei;
- 7 iunie 1921 - a fost încheiată Convenţia dintre România şi Regatul Sârbo- Croato-Sloven în care au fost înscrise următoarele principii:
respectarea status-quo-ului european, o respingerea politicii revizioniste, o apărarea graniţelor.
Constituirea Înţelegerii Balcanice:
- 9 februarie 1934 - la Atena - România, Iugoslavia, Grecia, Turcia au semnat pactul de constituire al Înţelegerii Balcanice, adeziunea fiind deschisă tuturor statelor balcanice.