Pin It

Introducere

          Ca o consecinta a situatiei politice de la inceputul secolului al XVIII-lea ( interesul tot mai mare al Rusiei tariste si al Imperiului habsburgic pentru zona dunareana), Principatele romane  au cunoscut instaurarea regimurilor fanariote. Domnii fanarioti erau principi greci sau grecizati, proveniti din cartierul Fanar din Constantinopol, care erau numiti direct de catre Poarta, in functie de cat de loiali sau de incredere se puteau dovedi.                                                      O privire de ansamblu asupra secolului fanariot arata ca, in ciuda marilor suferinte si greutati prin care au trecut Principatele, acestea si-au continuat drumul catre modernizare, spre constiinta comuna si si-au intarit sentimentul de solidaritate.

            O astfel de privire vom arunca noi in cele ce urmeaza, asupra inceputului acestei perioade de mai bine de un secol in Principatul Moldovei aflat sub conducere lui Nicolae Mavrocordat in doua randuri: 6/17 noiembrie 1709- noiembrie 1710 si 8/19 noiembrie 1711- 25 decembrie 1715- 5 ianuarie 1716.

Drumul pana la tron

Se crede ca familia Mavrocordatilor isi are originea inca din perioada bizantina, cand Nikolaos ( 1599-1652 ) nascut in Chios[1] se stabileste la Constantinopol, potrivit lui Evghenios Rizos Rangavis si Emile Legrand[2]. Acest Nikolaos avea sa fie bunicul lui Nicolae Mavrocordat.

S-a nascut la Constantinopol la data de 3 mai 1680. La fel ca si fratii sai, primeste o atenta educatie, in care un rol important il are un celebru dascal al epocii, Iakovos Argitis[3]. Dobandeste cunostinte solide de greaca veche, limba latina si otomana, iar la 1 iulie 1868, la frageda varsta de numai 18 ani, este asociat de catre tatal sau, Alexandru ,, Exaporitul”[4] la demnitatea de mare dragoman, pe care a detinut-o pana in anul 1709, cand a avansat pe scara ierarhica, obtinand tronul Moldovei[5]. Ii era placut cititul si facea note pe marginea celebrului cugetator politic Nicolo Machiavelli sip e marginea lucrarilor filosofului englez Francis Bacon[6] .A fost ales in detrimentul lui Antioh Cantemir, fost domniotor al Moldovei, deoarece cel din urma amintit, a refuzat plata pe care vizirul i-o ceruse.

Despre aceste evenimente ne informeaza cronicarul Ion Neculce:

  

Dece vizirul, vadzind acel raspunsu de la Antiohi-voda, au chemat pe Neculai Marvocordat tardzimanul, feciorul lui Alexandrul Exaparatul, tardzimaul celui batranu, si i-au dzisu-i de vre, ca Antiohi-voda n-au vrut sa de trei sute de pungi sa fie domnu… ,,ca tu esti credincios, si-ti dau tie domnia faca nice  un ban “ si l-au imbracat cu caftan. [7]

                Este de remarcat faptul ca a fost numit direct de catre Poarta, lucru mai putin obisnuit, desi nu cu totul nou[8]. Atunci cand tatal sau a aflat ca fiul sau a acceptat domnia a reactionat foarte impulsiv : ,, au si-nceput a plange, s-as da palme peste obraz, s-as smulge parul din cap si din barba, s-a blestama pe fiiu-sau, caci au primit domnia…[9]” Imperiul otoman incerca sa-si plaseze pe tronul Moldovei si al Tarii Romanesti oameni de incredere, ce aveau experienta in activitatea diplomatica, pentru a putea dejuca, sau chiar a pune capat pretentilor expansionist ale Rusiei si ale Austriei.

            Astfel, Nicolae Mavrocordat primeste caftanul de domn al Moldovei la 6/17 noiembrie 1709 si iintra in Iasi pe 25 ianuarie/ 5 februarie 1710, dupa ce si-a trimis mai inainte oameni de incredere cu scrisori catre boieri. In total, suma pe care acesta a cheltuit-o pentru a obtine tronul, s-a ridicat la aproape o mie de pungi cu bani: ,,si cu ce-u mai cheltuit cu casa lui, pan-a purcede de acolo, s-au facut aproapi de o mie de pungi cu ban”i[10].

Prima domnie

(6/17 noiembrie 1709- noiembrie 1710)

De acum inainte, se cunoaste o crestere a influentei elementului grecesc caci ,, cu multime de greci au venit cat ramasese Feneriul pustiu in Tarigrad[11] Pentru a preveni incursiunile pradalnice ale tatarilor in zona, acesta incheie o intelegere cu Devlet Ghirai al II-lea, hanul Crimeii[12]. Face demersuri la Istambul, in vederea izgonirii polcurilor lesesti de pe teritoriul Moldovei incercand sa-l determine pe regele suedez Carol al XII-lea sa se intoarca in patria sa. In anul 1713, Abdi Pasa ocupa Hotinul, in urma pacii de la Adrianopol, iar partea de la nord de Prut, din jud. Cernauti a fost si ea pierduta, creeandu-se abuziv raiaua Hotin ( 1715-1717 )[13].

            Acesta era socotit la Istambul om de incredere, caci trimitea vesti cu privire la viata politico-diplomatica a tarilor din sud-estul Europei, cerandu-i-se chiar sfat in diferite problem, caci beneficia de informatii provenite de la agenti straini[14].

            Pe plan intern, incearca sa obtina simpatia taranimii, luand ca prima masura restituirea darilor impuse de Mihail Racovita, ceea ce atrage nemultumirea boierilor[15]. S-a inscris printre principalii bligetory ai secolului al XVIII-lea, fiind considerat unul dintre ,, despotii luminati”. Principala sa preocpare au reprezentat-o finantele, incercand reorganizarea si buna functionare a acestora. Pentru a obtine resurse financiare ii obliga pe unii dintre marii boieri sa acorde statului imprumuturi fortate, impune dari asupra negustorilor si a camatarilor turci aflati in Moldova ( in acest sens obtine un firman special ), incurajeaza intemeierea de slobozii[16] pentru a spori masa contribuabililor, ceea ce creeaza un aflux de populatie[17]. Va prezenta de doua ori Divanului situatia veniturilor si cheltuielilor tarii, lucru pe care Nicolae Iorga il aprecia ca fiind innoitor[18]. Nicolae Mavrocordat a încercat să reformeze sistemul de impunere la dări. A introdus un impozit stabil – “rupta”, colectat în patru rate. Sumele impuse erau, însă, foarte mari. Până atunci o primă încercare de a introduce “rupta” a fost întreprinsă în 1700 de Antioh Cantemir[19].

            Ion Neculce ne mai informeaza ca, desi poliglot, la venirea in tara nu cunostea limba romana: ,,… si Sculi camarasul din launtru ce era talmaciu, ca Neculai Voda nu stie limba moldoveneasca, si era un lucru prea cu necaz boierilor si tarei[20]

            Posibil ca prezenta regelui Suediei, Carol al XII-lea la Tighina, cu care domnitorul intra in conflict pentru ca acesta guverna Suedia de acolo, iar soldatii sai pradau tara, poate sa fi contribuit la mazilirea sa si inlocuirea cu Dimitrie Cantemir.

A doua domnie

(8/19 noiembrie 1711- 25 decembrie 1715- 5 ianuarie 1716)

            Revine pe tronul Moldovei la un an dupa prima sa domnie ( noiembrie 1711 ). In conditiile create de lupta de la Stanilesti ,, norocul terei au fost atunci ca s-au intamplat de au venit Neculai Voda; iar de ar hi venit alt domn mai prost, ar hi fost prea rau de moldoveni[21]”, ne informeaza Ion Neculce.

            Dobandeste in scurt timp cunostintele necesare de limba romana, pe care le si valorifica citind despre istoria tarii. A inteles ca este imposibil sa guverneze inconjurat doar de greci, astfel, si-a schimbat tactica si a colaborat cu boierimea locala[22]. Incurajeaza revenirea acelor boieri plecati in pribegie, in Transilvania, Polonia si Rusia. Odata cu aceasta domnie, este inaugurate oficial seria domniilor fanariote, Poarta numind ca domni, timp de mai bine de un secol, fara intrerupere, membri ai aristocratiei grecesti sau persoane assimilate acesteia.

            A scutit preotii de birul de doi galbeni, a redus plata vadraritului[23] de la 4 la 2 bani vadra, a suprimat pogonaritul[24] si a redus darea boierilor pe oi- gostina[25].

            In ceea ce priveste invatamantul, reorganizeaza in anul 1714 Academia Domneasca la Iasi, iar cronicarul Nicolae Costin alcatuieste un corp de cronici , inchegand, intr-o singura povestire istoria Tarii Moldovei[26].

Concluzii

          Nicolae Mavrocordat s-a nascut la Constantinopol la data de 3 mai 1680, fiind fiul unui mare om politic si de incredere al sultanului, Alexandru ,,Exaporitul”. De mic copil a primit o educatie aleasa, devenind poliglot, iar la frageda varsta de 18 ani este asociat de tatal sau, la funcia de mare dragoman.

            Se iveste ocazia de a se aseza pe tronul Moldovei, ocazie pe care nu a ratat-o, in ciuda costurilor mari si a neumultumirii tatalui sau. Isi incepe prima domnie la data de 6/17 noiembrie 1709, domnie care se va dovedi una dificila, cu neintelegeri intre el, boieri si alti oameni de stat. Dintre aspectele pozitive ale acestei domnii amintim o serie de reforme, in special cu caracater fiscal, menite a imbunatatii situatia veniturilor tarii si a contribuabililor. Noile schimbari politice externe, fac ca el sa fie inlocuit.    

            A doua sa domnie (8/19 noiembrie 1711- 25 decembrie 1715- 5 ianuarie 1716) este mai bogata in realizari si mai linistita pe plan intern. Invata limba romana si devine mai conciliant, ceea ce imbunatateste relatia sa cu boierii. Impune noi scutiri de dari si are realizari pe plan cultural.

            A cunoscut doua domnii si in scaunul Tarii Romanesti, ultima numarand nu mai putin de 11 ani si jumatate. A murit de ciuma, la Bucuresti, in 1730 , ca ,,despot luminat” si printre putinii care s-au stins in scaunul domnesc.

Bibliografie

  • *** Istoria romanilor. Vol. 6. Romanii intre Europa clasica si Europa luminilor ( 1711-1821 )., Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu coord., Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002.
  • NECULCE, Ion, ,, Letopisetul Tarii Moldovei”, Edit. Litera, Bucuresti-Chisinau, 2001.
  • TIPAU, Mihai, ,, Domnii fanarioti in Tarile Romane ( 1711-1821). Mica enciclopedie. “ , Editura Omonia, Bucuresti, 2008.

Surse web: https://www.descopera.ro/istorie/14954512-nicolae-mavrocordat-domnul-iluminat-care-a-pus-la-punct-boierii-si-a-reformat-moldova.

 

[1] Insula parfumurilor, situata la 7 km de coasta Turciei.

[2] Mihai Tipau, ,, Domnii fanarioti in Tarile Romane ( 1711-1821). Mica enciclopedie. “ , Editura Omonia, Bucuresti, 2008, p. 128.

[3] Ibidem, p.128.

[4] Cunoscut om politic, diplomat si carturar, consilier de taina al sultanului.

[5] Mihai Tipau, Op. cit., p. 128.

[6] https://www.descopera.ro/istorie/14954512-nicolae-mavrocordat-domnul-iluminat-care-a-pus-la-punct-boierii-si-a-reformat-moldova, accesat la 7.12.2021, ora 13.23.

[7] Ion Neculce, ,, Letopisetul Tarii Moldovei”, Edit. Litera, Bucuresti-Chisinau, 2001, p. 180.

[8] Mihai Tipau, Op. cit., p. 128.

[9] Ion Neculce, Op. cit. , p. 180.

[10] Ion Neculce, Op. cit. , p. 180.

[11] Mihai Tipau, Op. cit., p. 129.

[12] *** Istoria romanilor. Vol. 6. Romanii intre Europa clasica si Europa luminilor ( 1711-1821 )., Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu coord., Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002, p. 443.

[13] Ibidem, p.444.

[14] Ibidem, p. 444.

[15] Mihai Tipau, Op. cit., p. 129.

[16] Sate scutite de orice dare pentru un anumit numar de ani.

[17] Mihai Tipau, Op. cit., p. 130.

[18]Ibidem, p.130.

[19] https://www.descopera.ro/istorie/14954512-nicolae-mavrocordat-domnul-iluminat-care-a-pus-la-punct-boierii-si-a-reformat-moldova, accesat la 8.12.2021, ora 14:23.

[20] Ion Neculce, Op. cit. , p. 184.

[21] Ibidem, p. 250.

[22] https://www.descopera.ro/istorie/14954512-nicolae-mavrocordat-domnul-iluminat-care-a-pus-la-punct-boierii-si-a-reformat-moldova, accesat la 8.12.2021, ora 14:41.

[23] Impozit pe vin.

[24] Impozitul pe suprafete cu vii.

[25] https://www.descopera.ro/istorie/14954512-nicolae-mavrocordat-domnul-iluminat-care-a-pus-la-punct-boierii-si-a-reformat-moldova, accesat la 8.12.2021, ora 14:50.

[26] Ibidem, accesat la 8.12.2021, ora 15:27.