Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.
Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 i.Hr.), in pesterile “La izvor” si “La Adam” si punctele Saligny, Mamaia sat si Ovidiu.Microlitele descoperite erau folosite de Homo Sapiens fossilis.
Paleoliticul superior (cca.40.000-10.000 i.Hr.) este prezent prin descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei, Mangalia, Pestera si Satu Nou.
Mezoliticul (10.000-5.500 i.Hr.)este reprezentat prin descoperirile facute la pestera “La Adam” si in necropola de la Cernavoda.
Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si neolitic – unelte din piatra slefuita, arme, podoabe, reprezentari artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i.Hr. – doua statuete din lut “Ganditorul” si “Femeia sezand” descoperite la Cernavoda in anul 1956.Aceste statuete sunt capodopere de valoare mundiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.
Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost descoperite de-a lungul litoralului – la Mangalia, Limanu, Costinesti, Agigea si Navodari.
Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.
Trecerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului este marcata de Cultura Cernavoda.
In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu populatiile bastinase.
Epoca bronzului (1.300-1.150 i.Hr.) este pusa in evidenta prin descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior, vase mari de provizii, castroane, platouri cu décor, precum si descoperirile facute la Hagieni, Neptun, Sinoe, Dervent, Rasova, Medgidia, Poarta Alba s. a.
La sfarsitul epocii bronzului apare carul si se constata folosirea calului pentru tractiune. Cultura Cernavoda se perfectioneaza continuu in conditiile destramarii oranduirii comunei primitive.
Epoca fierului (Hallstatt,sec.XII-V i.Hr. si La Tene, sec.V-I i.Hr.)este reprezentata prin descoperirile facute la Garlita, Rasova, Ghindaresti, Harsova, Cernavoda s.a.
Trecerea la folosirea fierului a determinat o dezvoltare a mijloacelor de productie (multe arme, unelte, podoabe etc.
Secolul al VII-lea i.Hr. este marcat de inceputul colonizarilor grecesti pe tarmul Marii Negre – Histria (657 i.Hr.), Tomis si Callatis (ambele sec. al VI-lea i.Hr.)pe locul unor mai vechi asezari autohtone.
Asezarilor stabile de origine greceasca de pe litoralul maritim li se adauga asezamintele autohtonilor de la Dunare.
Primele stiri scrise despre triburile getice din sudul Dobrogei apartin invatatului grec Hecateu (sec. al VI-lea i.Hr.). Istoricul Herodot ne-a lasat o insemnare despre campania regelui persan Darius in Dobrogea in anul 514 i.Hr.
In anul 300 i.Hr. regele geto-dac Dromihetes lupta cu Lisimach invingandu-l. In anul 292 i.Hr. Lisimach este din nou infrant si Dromihetes reintra in stapanirea cetatilor de pe malul dobrogean al Dunarii : Capidava si Genucla.
In secolele III-I i.Hr. se remarca puternice capetenii locale carora cetatea Histria le platea tribut.
In timpul lui Burebista (62-44 i.Hr.) Dobrogea (Dacia Pontica) cu cele trei cetati grecesti Tomis, Histria si Callatis cunoaste o mare inflorire.
Expansiunea romana spre nord este oprita la Dunare, dar in Dobrogea romanii patrund in anul 29-28 i.Hr.
Aceasta provincie primeste numele de Scythia, in anul 86 d.Hr., in timpul imparatului roman Diocletian.
Permanentizarea prezentei romane la Tomis este marcata de exilul poetului Ovidius Naso pe aceste meleaguri, unde realizeaza lucrari valoroase: Metomorphoses, Tristia si Ex Ponto.
Armata romana cuceritoare deschide calea unei importante perioade de colonizare romana. Romanii si geto-dacii se amesteca intr-un proces indelungat de romanizare – urmele arheologice marcheaza acest proces, monumentul Tropaeum Traian de la Adamclisi considerat pe buna dreptate “actul de nastere al poporului roman”(dupa cum consemna istoricul Grigore Tocilescu).
In sapte secole de stapanire romana in Dobrogea de sud au aparut numeroase asezari intinse si puternice. Alaturi de fostele cetati grecesti de pe tarmul marii: Histria, Tomis si Callatis, apar noi asezari puternice Axiopolos, vechi centre getice dezvoltate de romani – Sucidava, Scidava, Capidava, Carsium, Troesmis s.a.
Vestigiile antice descoperite in Dobrogea, impreuna cu numeroasele si variatele dovezi aflate in toate provinciile romanesti exprima indiscutabil, prin timp, procesul romanizarii ca baza a etnogenezei poporului nostru.
Acestia au intemeiat, alaturi de asezarile geto-dacice existente o serie de castre si asezari civile romane, printre care Axiopolis (Cernavoda), Ulmetum (Pantelimon), Altina (Oltina) s.a.
De importanta majora pentru aceste meleaguri il constituie procesul de crestinare a populatiei autohtone, care a inceput in a doua jumatate a secolului I d. Hr., cand in Dobrogea a inceput sa predice Sf. Apostol Andrei – unul dintre cei 12 apostoli, fratele Sf. Petru.
In timpul secolelor IV-VII si dupa marile migratii ale popoarelor, crestinismul pe aceste meleaguri s-a manifestat printr-o viata bisericeasca cu lacasuri de rugaciune, episcopi, preoti, calugari si credinciosi.
Din sec.IX-X dateaza complexulde 6 bisericute si cavouri sapate in stanca descoperite in Dealul Tibisirul din Basarabi.
Stapanirea si influenta Romei asupra Dobrogei dureaza pana in sec.III d.Hr.,cand patrund gotii, apoi hunii, slavii s.a.Mai tarziu in Dobrogea, in anul 602, dominatia romana este inlaturata si o data cu aceasta se pune capat sclavagismului pe aceasta perioada.
Perioada dintre sec.VII si X este reprezentativa punter trecerea la feudalism pe teritoriul Dobrogei. Intre sec.X si XII se gaseste sub influenta bizantina. Epoca bizantina este bogata in vestigii decsoperite la Pacuiu lui Soare, Capidava, Harsova s.a.
Dupa sec. al X-lea apar formatiuni politice locale, printre care cel mai de seama condus de Dobrotici ce obtine autonomia fata de Bizant. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, teritoriul Dobrogei de sud intra sub controlul domnitorului Tarii Romanesti – Mircea cel Batran; dupa moartea lui se instaleaza dominatia otomana in 1412, numindu-l Dobrogea. De-a lungul stapanirii otomane legaturile dintre tinuturile dobrogene si Tara Romaneasca s-au mentinut neintrerupte. Documentele otomane atesta legatura Dobrogei cu tarile romanesti surori. Alaturi de romanii dobrogeni, in regiune s-au stabilit numeroase populatii crestine si musulmane (alaturi de turci se stabilesc aici tatarii adusi din Crimeea – 1856 ). Mai tarziu s-au stabilit aici si alte popoare – bulgari, lipoveni s.a.
In urma numeroaselor manifestari de simpatie fata de Romania a romanilor dobrogeni in contextul inceperii ostilitatilor dintre Romania si Imperiul Otoman, in anul 1878, armata romana trece Dunarea eliberand Dobrogea. Proclamatia citita ostasilor la 14.11.1878 spunea lumii intregi ”Dobrogea”, aceasta veche posesiune a parintilor nostri de mai inainte, s-a unit cu Romania.
Deceniile urmatoare au inregistrat transformari importante ducand la renasterea stravechii provincii romanesti Dobrogea.
Realizarile cele mai importante pot fi amintite: constructia podurilor dunarene si a Portului Constanta – 1896 de catre ing. Anghel Saligny, construirea unor edificii monumentale punter orasul Constanta – Cazinoul, Comandamentul marinei, hoteluri, catedrala si numeroase biserici ortodoxe s.a. Transformari insemnate au loc si in celelalte orase si localitati din judet (Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Harsova) si apar localitati urbane noi – Eforie, Techirghiol s.a.
In acelasi timp cu progresul economic s-a dezvoltat si o bogata viata culturala prin aparitia institutiilor de invatamant – Liceul Mircea si Mihai Eminescu, Scoala Normala – si primele scene care primeau trupe de teatru din capitala si din alte localitati din tara.
Meleagurile constantene sunt locul de nastere a unor personalitati foarte importante in stiinta si cultura romaneasca.