Antisemitismul este o atitudine (politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei pentru simplul fapt că sunt evrei. Termenul („Antisemitismus”) a fost lansat în 1879 de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819-1904) într-o broșură propagandistă antisemită. Antisemitismul poate lua diverse forme: învățături religioase care proclamă inferioritatea evreilor, de exemplu cartea lui Martin Luther „Evreii și minciunile lor”, carte în care Luther scria că evreii sunt otrăvitori de fântâni și ucigași de copii furați sau alt exemplu, predicile (Omiliile) lui Ioan Gură de Aur (Hrisostom), în care acesta instiga și cita pe cei care instigau la ură religioasă contra evreilor.
Antisemitismul poate include opinii stereotipe și prejudecăți, sau forme politice care pot merge de la încercarea de a discrimina, izola și oprima, până la violența fizică contra evreilor.
Antisemitismul este în esență o formă de intoleranță etnico-religioasă, ca și xenofobia sau rasismul. În Israel, au fost arestați tineri antisemiți și neonaziști, rude de evrei. Există și un “antisemitism evreiesc” care se referă la faptul că unii evrei au adoptat stereotipurilor antisemite dominante sau care persistă în societățile non-iudaice în căre aceștia trăiesc.
Conform lui de Fontette, antisemitismul trebuie delimitat de critica academică a iudaismului, demers fără de care cea mai mare parte din literatura modernă de istoria religiilor, cea din statul Israel contemporan inclusiv, ar fi și ea „antisemită”. Cum spunea cândva în parlamentul francez deputatul evreu Alfred Naquet, dacă antisemitismul ar însemna doar discuția pe tema și respingerea dogmei religiei iudaice, atunci chiar și evreii seculari - cum era el însuși - ar fi și ei „antisemiți”.
Atitudinile antisemite (sau antisioniste) au avut la bază dezacordul privind creșterea influenței politice și economice a evreilor în diverse state europene și nu numai. Cunoscuți drept buni comercianți, evreii au ajuns să dețină averi importante, și implicit putere politică, fapt ce a crescut tot mai mult nemulțumirea populației. În Germania, după emanciparea de la 1848, cultivând educația și studiul, evreii s-au folosit de educația de stat pentru a accede în profesii liberale, ceea ce a atras ura populației catolice, populație care evita acest fel de educație din motive de Kulturkamp.
Antisemitismul in diferite țări
- Rusia - Oleg Bolaceov, delegat al partidului Rusia Unită a declarat în Parlamentul Rusieidespre evrei că „Voi ați distrus țara noastră în 1917 și tot voi ați dus la destrămarea statului nostru în 1991”.
- Romania - Radu Ioanid, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaționale de la Muzeul Holocaustului din Washingtonafirma: „În anul 2007, cam 30% dintre români spuneau că evreii își merită soarta pentru că l-au răstignit pe Iisus Hristos. Există un antisemitism de tip tradițional, bazat pe niște clișee care provin din zone mai puțin educate și poate chiar din zona unor preoți ortodocși”.
Bibliografie