Statul[1] este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranității și personifică din punct de vedere juridic națiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care poate să reflecte mai mult sau mai puțin interesele societații.
O teorie pe deplin satisfăcătoare despre stat nu există nici în acest moment, dezbateri despre natura, formele, funcțiile statului existând și astăzi în cercurile specialiștilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cercetează și analizează viața socială.
În antichitate putem spune că suntem în prezența unor surse de cultură și civilizație ce pun bazele sistemului politic. În centrul sistemului de valori european se află omul, nevoile și aspirațiile sale, acest sistem de valori fiind propriu tuturor popoarelor europene urmare interferențelor culturale realizate de-a lungul timpului. Cât privește unitatea, pe de o parte putem vorbi de un mediu unitar de cultură și civilizație, iar pe de altă parte de o unitate politică realizată de Imperiul Roman prin cuceriri teritoriale succesive ce au avut menirea nu doar de a crea o superputere a acelor timpuri, ci și de a implanta propriul sistem de valori roman în teritoriile cucerite, obținându-se astfel în timp unitatea de cultură și civilizație amintită anterior.[2]
Dupa o traditie acceptata de ei mai multi istorici, Roma ar fi fost fondata in anul 754 i.Hr. prin fuziunea a trei tiburi de origiene latina , sabelica si etrusca.In decursul timpului, organizarea statului roman a cunoscut urmatoarele forme: regalitatea, republica si imperiul.
Regalitatea (754 - 509 i.Hr).
Primii aproximativ 200 de ani (respectiv 754 -578 i.Hr., anul urcarii pe tron a regelui Servius Tullius) reprezinta epoca primitiva a Romei antice. In aceasta epoca structura sociala este formata , in principal , din patricieni si plebei.
Patricienii[3] , numiti si populus romanus, au fost, la origine , membrii celor care au format orasul Roma.Reprezentau clasa cu depline puteri, exercitand in exclusivitate conducerea trebuirilor sociale
Plebeii , la origine , provin din populatii autohtone invinse de Roma, in principal, resturile populatiei ligurice. Li s- au adaugat, ulterior, persoane care practicau negotul sau diverse meserii. Pana la reforma regelui Servius Tullius erau complet exclusi din viata politica.
Populus romanus erau organizati in ginti, curii si triburi. Ginta era formata din mai multe familii avand o origine comuna, manifestata prin existenta unui nume comun tuturor membrilor gintii (nomen gentilicium) , si acelasi cult. Membrii gintii se mosteneau reciproc pana la cele mai indepartate grade.Existau 300 de ginti.
Curia cuprindea un numar de 10 ginti , iar tribul un numar de 10 curii.
Societatea era condusa de catre adunareapoporului , numita comitia curiata , rege si senat.
Regele era un magistrat numit pe viata de catre comitia curiata, avand atributii de sef militar , sef suprem al religiei (pontifex maximus) , judecator suprem, precum si atributii de ordin administrativ.
Senatul era format din sefii gintilor. In principal, avea ca atributii sa confirme hotararile adunarii poporului si sa-l sfatuiasca pe rege in problemele importante.
Servius Tullius [4](578-534 i.Hr.) a dat Romei o noua organizare teritoriala si militara care a stat la baza unei reforme fiscale si politice[5]. Prin aceasta reforma criteriul rudeniei de sange , specific organizarii gentilice , a fost inlocuit cu criteriul averii, ceea ce a permis, pentru prima data , participarea plebei la viata politica a Romei.
Potrivit reformei populatia Romei a fost impartita in centurii repartizate pe clase, dupa averea fiecaruia. Fiecare centurie cuprindea aproximativ 100 de barbati in varsta de la 17 la 50 de ani. In functie de avere , existau cinci clase, prima clasa cuprinzand persoanele cele mai bogate, respectiv cu avere de peste 100.000 asi.
Pe langa rege , senat si comitia curiata . apare un nou organ de conducere alstatului, comitia centuriata, care devine principalul organ legislativ.Votarea in in comitia centuriata se facea pe centurii , in conditiile in care se asigura majoritatea celor bogati.
Republica (509 i.Hr- 27 i.Hr)
A durat circa cinci sute de ani . intre 509 i.Hr data inlaturarii regelui Tarquinius Superbus si 27 i. Hr.
La origine Roma era o republica aristocratica, deoarece puterea politica era detinuta de o minoritate. In secolul III i.e.n. statul roman se transforma intr-o republica democratica
In aceasta epoca se mentine, in general, schema organelor statului cu adunarile poporului si senatul, dar, in locul regelui in fruntea statului apar doi consuli.
In cadrul adunarilor poporului , pe langa comitia curiata[6], care isi pierde treptat importanta , si comitia centuriata, in cadrul careia importanta elementului aristocratic se diminueaza, apar comitia tributa si concilium plebis.
Comitia tributa este adunarea la care votul se facea dupa criteriul circumscriptiilor electorale (tribus).,fiecare unitate administrativa avand un vot.Comitia tributa era competenta sa aleaga pe questori si pe edilii curuli si sa judece unele procese penale de instanta de apel, iar in anul 287 i.Hr. a dobandit si competenta legislativa.
Concilium plebis este adunarea plebeilor convocata de catre tribuni. La inceput hotararile erau obligatorii numai pentru plebei, ulterior , pentru toti cetatenii romani.
Senatul avea un rol politic important , in competenta sa aflandu-se, printre altele , confirmarea legilor votate de adunarile poporului , administrarea finantelor statului , suspendarea magistratilor.
Magistratii erau inalti demnitari care concentrau intreaga putere administrativa si militare.De regula, erau alesi pe o perioada de un an. Functia de magistrat era onorifica. La intrarea in functie publicau un program de activitate numit edict.Principalii magistrati au fost urmatorii: consulii, pretorul, cenzorii, edilii curuli, questorii, tribunii plebei si dictatorul.
Luptele intre gruparile politice (popularis= plebei si optimates=patricieni) din epoca republicana traduceau o structura sociologica a Romei in limbaj politic(se spune ca fratii Gracchus au fost niste veritabili conducatori de partid) Disparitia republicii a dus la stoparea fenomenelor de creare a partidelor politice[7].
Imperiul (27 i.Hr-565).
Cunoaste doua perioade: principatulțTl i.Hr.-285 d.Hr.) si dominatul (285-565).
Principatul se caracterizeaza , in esenta, prin aceea ca imparatul guverneaza impreuna cu senatul. In mod formal s-au pastrat toate magistraturile republicane, dar, in fapt puterea se concentreaza in mana imparatului care reprezinta autoritatea suprema in stat.
Consulii isi pierd mai toate atributiile lor politice pastrand numai o anumita competenta in materie jurisdictionala.Pretorii nu mai creaza norme juridice, competenta lor restrangandu-se si in privinta organizarii instantei de judecata.Cenzorii si tribunii plebei dispar, calitatea de cenzor sef si tribun fiind luata de imparati.Edilii curuli pastreaza numai atributiile referitare la politia pietelor,iar questorii au pastrat numai dreptul de a administra arhivele statului.
Senatul se transforma intr-un organ dependent de imparat, ramanandu-i numai dreptul de a alege pe magistrati, de a cerceta pricinile civile si de a judeca in prima instanta unele procese penale grave.
In dominat senatul este inlocuit cu un sfat imperial format din oameni de incredere ai imparatului, iar magistraturile republicane isi pierd cu totul importanta.Organizarea administratiei imperiului se intemeiaza pe principiul unei stricte ierarhii.Functionarii imperiali sunt impartiti in doua mari categorii.Functiile detinute de marii demnitari ai statului se numeau dignitates, iar functiile mai putin importante purtau numele de officia.
Cuceririle și sistemul politic, juridic, administrativ, economic și social de organizare a statului și societății fundamentate și dezvoltate de Roma Antică sunt moșteniri ce s- au transmis de-a lungul timpurilor, prezente și în zilele noastre.
BILBILOGRAFIE
- Drept constitutional si institutii politice. Vol. I. Teoria generala Autor: Dan Claudiu Danisor 2007 Editura C.H. Beck
- Drept roman, Autor:Teodor Sambrian 2001 Editura Helios
- Drept institutional comunitar, Autor:Bianca Predescu 1999 Editura Universitaria
- Studii de sociologie politica, Autor:Virgil Magureanu 2006 Editura Rao
[1] Prof.univ.Dr. Dan Claudiu Danisor-Drept constitutional si institutii politice. Teoria generala.
[2] Prof.univ.Dr. Bianca Predescu-Drept institutional comunitar
[3] Teodor Sambrian-Drept roman
[4] O figura dominanta in formarea Romei, asa cum a schitat-o traditia si anume aceea a regelui Servius Tullius venit ca al saselea regedupa Romulus, Titus Tatius,dupa Numa,Tullus Hostilius,dupa Ancus Martius si Traquinius cel Batran ,el era fiul unei sclave din clasa regala. El a creat census, operatie care consta, o data la cinci ani, in alcatuirea listei de cetateni cu scopul de a atribui fiecaruia locul sau adecvat in cetate , dupa varsta si dupa averea sa si de asemenea dupa valoarea sa morala
[5] Romanii trebuiau sa treaca in registre numele tatalui, sa-si arate varsta, sa- si declare sotia si copii, sa spuna in ce trib al Romei sau in care sat din regiune locuieste fiecare. Se hotara ca cel ale caror declaratii nu ar fi avut loc in conditiile cerute de legi sa fie pedepsitprin confiscarea bunurilor, biciuit si vandut ca sclav. Aceasta lege a dainuit la romani multa vreme. Si, facandu-se recensamantul tuturor, Tullius stranse respectivele inregistrari cu ajutorul carora isi dadu seama de numarul romanilor si de marimea averii lor. Astfel a intocmit el cea mai inteleapta dintre toate Constitutiile, aducatoare de foarte mari foloase pentru romani, precum faptele au dovedit- o.
[6] In epoca republicii rolul ei devine tot mai restrans. Intre atributiile comitiei curiata: adoptarea unor legi cu ocazia intrarii in functiune a magistratilor, legiprin care poporul delega putere si le permitea supunere.
[7] V.Magureanu-Studii de sociologie politica