Crestinismul este:
o doctrina religioasa cu pronuntat caracter etic, de aceea la inceputuri a fost imbratisat de cei saraci, populatia majoritara in Roma.
Credinta in lumea de apoi, in fericirea de apoi, existente intr-o alta lume, a rezultat elementul esential in propagarea eztrem de rapida a credintei religioase in imperiul roman.
Crestinismul n-a avut drept obiectiv dezvoltarea ideii de stat si drept, mai mult cele doua institutii au fost justificate prin trimiteri la supunere deoarece adevarata dreptate, conduita perfecta se afla dincolo de viata in lumea de apoi.
Apostolul Pavel a fost aparatorul statului roman. A subliniat necesitatea raportului de supunere intre oameni, a supunerii servitorilor fata de stapan, al femeii fata de barbat.
Justificare supunerea omului fata de puterea de stat prin faptul ca s-a considerat putere de stat puterea divina. Credinciosii sa se supune statului pentru ca si guvernantii dobandesc puterea de stat datorita puterii divine. Cel ce se supune statului se supune lui Dumnezeu.
Aureliu augustin 354-430 i.e.n.- lucrare despre cetatea lui Dumnezeu. El spune ca exista doua cetati- cetetatea lui Dumnezeu alcatuit din cei supusi credinciosi in functie de biserica, cetate perfecta, eterna. Cea de a doua cetate, statul este cetatea oamenilor trecatoare, in care oameni buni trebuie sa le arata oamenilor calea spre bine, fericirea, care se regaseste numai in cetatea lui Dumnezeu. Dreptul pozitiv (legile facute de oameni):
- legea divina
- legea naturala
Esential ambele legi temporizeaza conduita celor rai, in singura ordine si pace sociala. Legea oamenilor este elaborata de oameni datorita revelatiei un om spune asa trebuie alcatuita o lege pentru ca am avut o revelatie( l-am vazut pe Dumnezeu)
Dupa anul 400 asistam timp de 1000 ani in cadrul procesului de feudarizale la o lupta necontenita ale celor doua forte:
- biserica
- puterea laica
Biserica a pus bazele dreptului canonic, dreptul biserici, un ansamblu de reguli de conduita, toate considerand ca norma de conduita este justa pentru ca a elaborat o – monarhul/regele/imparatul care reprezinte divinitate pe pamant.
Regurile bisericesti sunt astfel reguli care constituie izvoarele judecatii oamenilor de rand. Asfel religia/ preotii au propovaduit suprematia puterii bisericesti asupra puterii laice.
Rezultatul amestecului bisericii in viata laica a fost acela al dobandirii de catre biserica a unor averii uriase. Acest fapt a condus la aparitia unor voci tot mai puternice, la inceput de critica, apoi de contestare al dreptului canonic.
Toma d’aquino
1224- 1274
Idei privind statul si dreptul:
Orice putere, inclusiv puterea statului are originea din Dumnezeu, singurul care a creat omul, lume, statul.
Legile pozitive se impun respectului, pentru ca ele exprima intotdeauna vointa lui Dumnezeu. Cine incalca o lege pozitive (eretnicii) pentru ca au incalcat vointa Dumnezeuluio, trebuie predat bisericii, si condamnat de biserica.
Distinge patru categorii de legi:
- in esenta clasificarea propusa subliniaza caracterul divin al legilor (legea eterna, naurala, umana, dogmatica).
Aceasta clasificare este denotat pentru ca are in vedere forta juridica al legilor. Legea eterna cea mai importanta ere forta juridica cea mai mare.
Dante Alligheri
Idei:
Omul poate atinge deplina fericire, pace, libertate numai intr-o ordine in care monarhul conduce. Monarhul este privit ca fiind garantul infaptuirii justitiei a impartirii dreptatii, deoarece este cel mai bogat cel mai bun om.
Libertatea omului inseamna posibilitatea omului pentru a trai pentru tine/ binele/ fericirea ta.