Primele actiuni de normare a activitatilor/ primele reglemetari privind conduita omenirii apar in antichitate.
Ordinea juridica in aceste state antice a asezat in fruntea valorilor pe despot, rege, imparat. Conducerea societatii incredintata acestuia avea drept fundament vointa divina.
Vointa divina era izvorul normelor juridice/ regulilor/ reglementarilor juridice in viata social economica. Dreptul exista datorita religiei/ credintei in divinitate. Regele/ despotul avea doua instrumente la indemana pentru elaborarea regulilor de conduita
- religia
- pedeapsa- stbailita de religie , cunoaste o apreciere deosebita
Egiptul antic:
Mileniul 4 ien.
Este primul stat sclavagist din istoria omenirii. Faonul/ despotul reprezenta statul/ puterea statului. Ordinea de drept era izvorata din puterea divina, respectarea legii era considerata ca singura cale de acces taramul divin, cetatea divina. Numai in cetatea divina exista ordine, perfectiune Preotii indemnau oamenii sa se multumeasca cu ordinea divina imperfecta pentru ca va dovedi adevarata ordine perfecta.
Ganditorii epocii raman in filozofie prin faptul ca s-au indoit. Au pus semnul intrebarii spus de preoti privind dreptatea/ adevarul. Concluzia lor – omul trebuie sa-si aleaga un singur drum in viata tinand cont de vorbele preotilor dar si de indoiala spuselor acestora.
Babilonul antic (intre Tigru si Eufrate/ actualul Irak)
Ramane in drept prin regele Hamurabi – codul lui de legi. Sunt prezentate norme de conduita , codul de legi fiind (spune Hamurabi) primit de la zeul soarelui si luminii (Samos). Originea regulilor de conduita in zei – de aceea este in afara oricarei indoieli valoarea normativa a codului.
Inteleptii timpului – respectarea legii nu-i fereste pe oamenii de nenorociri – vezi erorile judiciare- si apoi regulile judiciare instituite in cod nu sunt piedici in aprecierea oamenilor abil in a ucide, jefui, supune pe cei slabi. Ideea este azi de actualitate si respectand legea asistam la abuzuri in aplicarea ei.
India antica:
Legile lui Manu in India au existat doua filozofii, una filozofia brahmanismului, a subliniat rolul esential a divinitatii in formarea si structura societatii indiene. In fruntea societatii regale se considera divinitatea formal umana. Societatea impartita in carte- carte reprezentand parti ale corpului omanesti care il intruchipa Brachma.
Al doilea element: divizarea pedepsei, pedeapsa fiind de origine divina- pedeapsa veghiaza cand totul doarme- este subliniat rolul controlului. Frica de pedeapsa ingaduie tuturor creaturilor sa-si respecte datoriile. Pedeapsa guverneaza neamul omenesc, caci om virtuos din fire se gaseste a nevoie.
Buthismul- opusul brachmaliusmului a propovaduit egalitatea oamenilor egalitatea oamenilor. Toate pe pamant sunt relative din punct de vedere al dreptului a sustinut ideea respectarii normelor de conduita a ordinii social juridice existente izvorate din puterea divina. Justificand dreptul prin religie budhismul a fost ridicat la rang de religie de stat.
China antica:
In sevolul VII-VI i.e.n. cu aparitia primelor state, au aparut si primele coduri de conduita, elaborate de despoti. Coduri, se spunea izvoare din puterea divina.
Konfutius ganditor chinez in lucrarile caruia apar primele idei rationaliste in ceea ce priveste societatea umana. Konfutius spune: ordinea sociala reglementat de norme juridice este posibil numai prin perfectionarea morala a omului. Este subliniata asadar ideea moralitatii, care precede norma de conduita. Ordinea de drept exclude conduita omului la extreme. Intotdeauna omul sa urmeze calea de mijloc, idee discutabila. Idei fundamentale la Konfutius: a justificat ordinea de drept distincta prin religie, are elemente de rationalitate in formularea regurilor de conduita si se distinge prin specifism.
Confuzie privind elementele filozofie dreptului in Orientul antic:
- ratiunile teologice si etice stau la baza primelor norme juridice
- doua sunt valorile justitiei in epoca: supunerea si ascultarea
Grecia antica:
Caracteristici: ginditorii pun pe prim plan in filozofia dreptului normele de conduita ( gindire rationalista)
Pitagora, secolul VI este primul ganditor din atichitate, care s-a numit filozof. Pune semnul egalitatii intre stat si justitie, si subliniaza armonia, care trebuie sa domine in egala masura in viata sociala, in organizarea statului. Justitia considerate de Pitagora ca fiind rezultatul de plinei armonii in sociatate care poate fii atinsa numai prin armonizarea viatii tuturor cetateniilor.
Solon fondatorul democratiei in Grecia antica cu privire la drept subliniaza doua idei:
- legea, rezultatul divinitatii
- norma juridica are rolul sa echilibreze viata in societatea umana
Este fondator al democratiei atheniene pentru ca a subliniat pentru prima data ideea ca prin legiile omului ne se dobindesc prin nastere, ci prin calitatiile omului manifesteta de cursul vietii. Viata politica, spunea Solon este posibil numai prin calitatiile pe care omul ne dezvolta in timpul vietii. Nu se naste magistrat, mobil, ci devine intruduce criteriul averii in dobandirea functiilor politice.
Din punct de vedere al dreptului legea isi are originea in divinitate, norma juridica se echilibreaza viata sociala. Elaborarea textului de lege trebuie astfel realizata in cat prin interpretare diferita sa se mareasca puterea judecatorilor (oameni instruiti in mod special in acest scop a intuit existenta puterii judecatoresti.
„ Legea seamana cu o panza de paianjen ca de in transa ceva mai usor si mai slab, pe cand un lucru mai mare se sparge si trece prin transa.”
In lucrarile sale se adreseaza sfaturi pline de moralitate la adresa celor care isi insotesc legea.
In drept aduce in definitia obligatiei sublinierea ideii de legatura juridica.
Socrate, legea- expresia divinitatii, ordinea sociala aceasi origine divina. Notiunea de elita alcatuita de intelepti si invatati, singura categorie sociala capabila sa formuleze legi si sa conduca societatea. In ordinea sociala importanta este supunerea, chiar si in raport de regurile instruite de stat nedrepte a incercat sa fundamenteze teoretic notiunea de definitie, subliniem ca intotdeauna aceasta reglementare surprinde ceea ce este permanent, fundamentala in lucruri morale. Socrate prin cunoscuta expresie cunoaste-te pe tine insuti a fost privit ca apartinand curentului individualist.
Socrate a propus ca omul sa intoarca privirea, observatia, analiza de exterior de la lucrurile ce-l inonjoara spre interior, spre puterea individului singurul capabil sa descifreze valorile care-i guverneaza viata numai indoindu-te de tine insuti poti sa descoperi adevarul. Este astfel precursorul filozofiei idealiste, dar ramane primul ganditor grec care pune in valoare dimensiunea omului si nu a cetatii.
Platon, elev al lui Socrate. Lucrari fundamentale : ‚Republica’, lucrare in care este descris statul de aur, ‚Despre legi’, alcatuit la fel ca si omul, cu mai multe organe.
Justitia, este, pentru Platon o relatie armonioasa existenta intre organele statului.
Trei componente are statul::
1 agricultorii,mestesugarii, moderatia, virtutea
2 componenta militara, corespunzandu-le virtutea numita curaj
3 conducatorii, caracterizati prin intelepciune
Platon acorda diverse virtuti, intelepciune, curaj... diverselor clase sociale.
Justitia este reunirea a celor trei componente ale statului sub conducerea inteleptilor. Numai inteleptii sunt capabili sa conduca societatea spre scopul comu, fericirea tuturor. Aceasta republica organizata prin elementele aratate, este o republica ideala, elita nefiind suficienta in organizarea si conducerea unei societati. Valorile justitiei, dreptatea, binele, adevarul, provin de la divinitatea. Dreptul ca ansamblul regulilor de conduita in societate isi are originea in normele morale.
In lucrarea ‚Despre legi’ – statul avand rol, functie de educare trebuie sa elaboreze astfel legile, incat ele sa fie insotite de texte care sa le comenteze, in esenta legea trebuie explicata in continutul ei sa se regaseasca explicatiile necesare.
Aristotel
Lucrari fundamentale ‚Etica’, ‚Politica’- o privire comparativa a constitutiilor existente in 156 de stat. Elev al lui Platon, ‚ini etse prieten Platon, dar mai mare prieten imi este adevarul’, un foarte bun observator al vietii, societatii grecesti, a incercat sa justifice diverse institutii existente. Institutia sclaviei este justificata de natura umana si nu este departe de adevar.
‚Dca nu ar fi oameni care sa efectueze pentru alti oameni muncile grele, aceasta a doua categorie de oameni nu ar mai avea timpul necesar desfasurarii activitatii superioare.’ Exista oameni incapabili pentru munci superioare. Oamneii superiori, supradotati au sarcina sa-i indrume pe cei inferiori. Omul prin natura lui, spunea Aristotel\, nu poate trai decat intr-o societate, intr-o colectivitate, si pentru ca intr-o colectivitate omul face politica (interesat de conducerea societatii) numeste omul ca fiind zoon politicon.
Statul, spune Aristotel este o forma superioara de organizare a oraselor, de participare a omului la viata statului. Statul are o virtute, infaptuirea justitiei, adica o realizare in practica ordinea reglementata de lege. Distingem mai multe forme ale justitiei, in esenta justitia impune oamenilor inegal de la natura respectarea regulilor stabilite de lege. Clasificand justitia in diverse forme, intuieste Aristotel existenta si impartirea puterilor in stat, a puterii legislative, executive si judecatoresti.
Epicur – scopul vietii este placerea, omul trebuie sa se orienteze in viata dupa regula ca deplina liniste sufleteasca are o singura sursa, placerea. Statul este rezultatul unui contract incheiat ca urmare a nevoii omului de a se asocia. Dreptul este tot un contract incheiat in conses cu placerile materiale.
Antichitatea romana
Romanii, secolul VI, au intemeiat Roma antica raman in in istorie in deosebi in vocatie de cuceritori, buni militari si-au formulat idei legate de stat si drept justificandu-le prin necesitatea imparatului de a cuceri noi teritorii. Daca Grecia a dezvoltat filozofia, romanii raman in patrimoniu universal prin dezvoltarea deosebita a dreptului.
Cicero
106 ien.
Lucrari fundamentale : ‚Republica’, ‚Despre stat’, ‚Despre legi’ (de oficii, indatorii)
Statul defineste ca fiind o totalitate de oameni asociati in baza acelorasi legi si valori. (Orice comunitate umana indiferent de conducatori isi propune un set de valori, valori pe care apoi prin sistemul de legi le protejeaza.
Cicero exclude din compozitia statului pe sclavi. Popor este numai acela care poseda avere. Prinvipala clasa sociala este aristocrat, posesoare de avere , singurii oameni valorosi superiori, rationali, capabil sa conduca statul.
O idee valoroasa: analiza formelor de guvernamant i-a permis sa guverneze. Fiecfare forma de guvernamant are dreptul sa existe fiecare forma distingandu-se prin parti bune si rele. Da astfel substanta ideii convietuirii formelor de guvernamant(monarhie, aristocratie, democratie).
In ceea ce priveste statul Cicero subliniaza ratiunea de a exista statului- aceasta este infaptuirea justitiei.
Teza fundamentala al lui Cicero (precursor al dreptului natural) este acela ca dreptul nu e un rezultat al vointei omului, ci o expresie a naturii umane, al justitiei, al legilor, legii facute de oameni, denumite drept pozitiv, legi injuste, arbitrare.
Omul de la natura stie ce este bun, rau, just, injust, drept, abuz.
Dreptul pozitiv trebuie respectate numai daca sunt juste, prin just intelegand numai daca sunt rationale, adica exprima ratiunea umana.
Maximum de justitie, ratiune umana transpus a lege nu inseamna si maxim de drept, adica fundamentat pe ratiune, pe interpretarea literala stricta a textului de lege, omul poate sa obtina un maxim de injustitie.
Jurisconsultii romani erau juristi care acordau consultanta juridica celor care solicitau acesta in timpul imparatului Augustus.
Meritul Jurisconsultilor:” au incercat, si au reusit, sa armonizeze dreptul pozitiv cu cerintele eticii.
Ulpian (jurisconsult roman) definea dreptul ca fiind esenta eticii.
Dreptul reprezinta norme morale precul: a trai cinstit, a nu face rau nimanui, a da fiecaruia ce is se cuvine.
Principii de drept formulate de jurisconsultii romani:
- principiul raspunderii personale pentru infractiunea comisa
- principiul ca este mai benefic sa lasi o crima nepedepsita decat sa pedepsesti un nevinovat
- principiul legitimei aparari
- principiul rolului educativ al pedepsei reale
- principiul bnei credinte in contracte
Concluzie privind filozofoa dreptului in antichitate:
- s-a incercat justificarea necesitatii dreptului in societatea umana
- dreptul este just numai daca emana, izvoraste din ratiunea suprema, din Dumnezeu
- legile izvorasc din ratiune (legile omenesti). Acestea la randul lor impunand/ propunand conduita de origine divina, iar obligativitatea dreptului rezulta din vointa celor buni, intelepti, a celor guvernanti.