Provincia Dacia
- in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
- a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in :
- Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; era administrata de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’;
- Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia, era administrata de un ‘procurator Augusti’
- O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:
- Dacia Superior;
- Dacia Inferior;
- Dacia Porolissensis, situate in N. Daciei Superioare, cu capitala la Napoca, administrata de un ‘procurator Augusti’.
- ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius, in 168, in trei unitati administrative, pastrandu-se insa unitatea provinciei:
- Dacia Porolissensis, in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca;
- Dacia Malvensis, in Oltenia si Banat, cu capitala la Malva, pe Olt;
- Dacia Apulensis, in Transilvania, cu capitala Apulum.
Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum).
- 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane.