1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei, moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania;
1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda;
1687 – la Mohacs, Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria;
1687, octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei, Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania;
1688 – Dieta de la Sibiu, sub presiunea austriecilor, a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana;
1691, 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a jucat rol de constitutie; in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic, astfel:
- erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui Werboczi’, ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’;
- erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor;
- se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri, secui, sasi); romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii;
- nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute, oficiale: catolica, calvina, luterana si unitariana); religia ortodoxa nu era acceptata;
- Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic, guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice, administrative si judiciare;
- se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul, care era numit de imparat);
- comandantul armatei era austriac.
1694 – s-a infiintat, la Viena, Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania;
1699, 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei;
1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane, la emanciparea romanilor din Transilvania;
1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea, a cuprins o mare parte a Transilvaniei. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. Initial, rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. Apoi, neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare;
1765 – Transilvania a devenit Mare Principat, pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic.
Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (1780-1790):
1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana;
1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul, ceea ce a permis multor romani accesul la educatie;
1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala;
1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor.