Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata pe plan european, de eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana, organizata de societatea secreta Eteria, condusa de Alexandru Ipsilanti.
Cauze:
- dominatia straina si regimul fanariot;
- razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi;
- coruptia si fiscalitatea excesiva;
- situatia grea a taranilor, ale caror obligatii au crescut.
Forte participante:
- taranii liberi si dependenti;
- orasenii;
- boerii pamanteni;
Documente programatice:
- ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades, la 23 ianuarie 1821;
- ‘Cererile norodului romanesc’, februarie 1821;
- ‘Proclamatia catre munteni’, 3 martie 1821;
- ‘Proclamatia din Bolintin’, 16 martie 1821;
- ‘Proclamatia de la Cotroceni’, 20 martie 1821.
Revendicari:
- desfiintarea privilegiilor boieresti;
- numirea in functii dupa merit;
- reformarea justitiei;
- armata nationala;
- desfiintarea dregatoriilor inutile;
- revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate;
- desfiintarea vamilor interne;
- libertarea comertului;
- invatamant obligatoriu.
Desfasurare:
- ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot, Alexandru Şuţu. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii;
- 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu, cu acordul Comitetului de Obladuire, a expus multimii, adunata la Pades, ‘Proclamatia catre tara’, apoi a constituit ‘Adunarea Norodului’;
- februarie 1821 – Tudor, impreuna cu armata sa (10.000 de oameni), a pornit spre Bucuresti. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului;
- februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei;
- 22 februarie 1821, eteristii, condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu, generate de comportamentul trupelor eteriste, incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani, neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I, etc.;
- 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici;
- 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie;
- 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti;
- 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului;
- sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti, fara a se ajunge la o intelegere;
- inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca, pe cinci coloane, trupele turcesti. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea;
- 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti;
- 26/27 mai 1821 – la Golesti, Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi;
- 26 mai – la Zavideni, pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci;
- 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv;
- 7 iunie 1821 – langa Dragasani, armata eterista a fost zdrobita de turci. Ipsilanti a fost prins;
- octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste;
- 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene.
Consecinte:
- inlaturarea regimului fanariot, revenirea la domniile pamantene;
- ocupatia trupelor otomane timp de doi ani;
- revigorarea demersurilor boierilor pamanteni, pe langa Marile Puteri, pentru a obtine independenta Tarilor Romane.