Unirea Principatelor Romane
- 1853-1856, Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei;
- 13/25 februarie-18/30 martie 1856, la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia si Turcia) prin care se hotara:
- Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri;
- Sudul Basarabiei revenea Moldovei;
- Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice.
- 22 septembrie/4 octombrie 1857, a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova;
- 30 septembrie/12 octombrie 1857, a fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca;
- adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau:
- unirea Principatelor intr-un stat numit Romania;
- print strain dintr-o familie domnitoare a Europei;
- autonomia statului roman;
- guvern care sa reprezinte interesele tarii.
- 10/22 mai-7/19 august 1858, Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante;
- 7/19 august 1858, a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora:
- unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei’;
- cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni, doua guverne, doua adunari legiuitoare;
- erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie;
- desfiintarea Regulamentelor Organice;
- desfiintarea rangurilor boieresti;
- alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor.
Dubla alegere a lui Cuza:
- 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza;
- 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.
Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara Romaneasca, a insemnat unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat.
Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
- 1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.
Pe plan intern:
- au fost unificate serviciile vamale, postale si de telegraf;
- a fost unificat cursul monetar;
- a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour;
- a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic, numirea unui singur ministru de razboi, comanda suprema revenind lui Cuza, a fost adoptata aceeasi uniforma;
- a fost unificata legislatia, Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari;
- 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu;
- 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. Cuza a proclamat ‘Unirea definitiva a Principatelor’ si tara si-a luat oficial numele de Romania. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala.
Pe plan extern:
- Cuza a numit, pe langa guvernele Puterilor Garante, agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor;
- 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza;
- 13 aprilie 1859 – Franta, Anglia, Prusia, Rusia, Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza;
- august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut, si ele, dubla alegere a lui Cuza;
- 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate;
- vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor;
- septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol, unde a fost primit cu onoruri de catre sultan;
- septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol;
- 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza.
- 1862-1866: este perioada marilor reforme. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. La 8 iunie 1862, Barbu Catargiu, primul ministru, a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. S-a format un nou guvern, liberal, condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865).
- 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti, prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului;
- 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii armate, potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi, s-au format 4 divizii la Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova; domnul era Comandantul suprem al armatei;
- 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa, dominata de conservatori care se opuneau proiectului, si guvern care dorea adoptarea legii rurale;
- 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat, Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare;
- adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului;
- puterea executiva apartinea domnului, care avea initiativa legilor, elaborate de Consiliul de Stat, format din specialisti. Domnul avea drept de veto;
- puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale, formata din Adunarea Electiva, cu membri alesi, si Corpul Ponderator (Senatul), cu membri numiti de domnitor.
- Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte, aveau peste 25 de ani, pensionarii si intelectualii, plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot;
- Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne;
- 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala, care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. Se desfiintau claca si dijma;
- 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar, de patru clase, devenea obligatoriu si gratuit. Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii;
- 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol, cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani;
- 1864 – au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar), plaşi (subprefect) si judete (prefect);
- 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu moartea;
- 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil;
- 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa, Tribunalele Judetene, Curtile de Apel, Curtile de Jurati, Curtea de Casatie.
Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori, cu scopul inlaturarii domnitorului.
- 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat, in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca, formata din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie, si un guvern condus de Ion Ghica.
Printul strain. Constitutia din 1866
- 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe strain;
- 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului;
- 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei, sub numele de Carol I;
- 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor s-a pronuntat in favoarea lui Carol I;
- 29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen;
- 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta;
- 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala;
- 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie;
- 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala;
- 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I.
Constitutia din 1866
- a fost prima constitutie romaneasca;
- a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831;
- numele oficial al tarii era Romania;
- potrivit acestei constitutii, Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara;
- Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat:
- puterea executiva era reprezentata de domn, impreuna cu guvernul.
Domnul avea prerogative largi:
- numea si revoca ministri;
- putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul;
- era seful armatei;
- avea drept de veto;
- putea declara razboi si incheia tratate;
- avea dreptul de a bate moneda;
- de a acorda amnistii si gratieri;
Guvernul, condus de un prim-ministru, care era acceptat de Parlament.
- puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.
Parlamentul:
- era ales prin vot cenzitar;
- format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul);
- avea rol de a initia si sanctiona legile;
- discuta si aproba bugetul.
Domnul:
- sanctionarea si promulgarea legilor;
- drept de veto.
- puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie.
- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate, libertatea cuvantului, a constiintei, a presei, aintrunirilor, egalitatea in fata legilor).
- A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar, alegatorii fiind impartiti in patru colegii, dupa avere.