Pin It
  1. Institutiile statului de drept

             

Decembrie 1989. Context si consecinte

  • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar;
  • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia, Ungaria, R.D. Germana, Blgaria si Cehoslovacia;
  • 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta, avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes;
  • 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta, contra demonstritiilor din Timisoara, dupa care a plecat in Iran;
  • in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru, soldat cu 122 de morti;
  • 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti;
  • 21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a;
  • 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime, au fost operate arestari;
  • 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga;
  • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov, Sibiu, Cluj, Arad;
  • 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat;
  • 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN);
  • 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN);
  • revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni.

 

Revenirea la democratie

  • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat;
  • in Europa comunismul s-a prabusit;
  • URSS s-a dezmembrat;
  • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata;
  • In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE;
  • Mai 1990 – alegeri parlamentare, castigate de FSN;
  • Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti;
  • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’;
  • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman;
  • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia:
    • a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965;
    • elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale, vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat;
    • supusa referendumului national (8 decembrie 1991).

 

Caracteristicile statului:

  • Romania este stat national, suveran, independent, unitar, indivizibil;
  • Forma de guvernamant este Republica;
  • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei, ales prin vot universal, direct si secret pe o perioada de 4 ani;
  • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor;
  • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament;
  • Constitutia garanteaza libertatea constiintei, libertatea individuala, invatamant de stat gratuit, dreptul de propietate, dreptul la asociere, etc.;
  • 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR), prim-ministru Nicolae Vacaroiu;
  • privatizarea obiectivelor economice a fost lenta;
  • nivelul de trai a scazut;
  • au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie;
  • in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana, a aderat la parteneriatul pentru pace, a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina;
  • 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica, presedinte fiind ales Emil Constantinescu;
  • s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare, dupa caderea totalitarismului;
  • s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR, Partidul Democrat, si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR);
  • divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare;
  • s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala;
  • problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile;
  • noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu, prim-ministru: Adrian Nastase.

 

Institutiile statului de drept:

  1. Parlamentul
  • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal, direct, secret, pe o perioada de 4 ani;
  • Principala atributie este aceea de a adopta legi;
  • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor, ca organ reprezentativ al acestora;
  • Alte atributii: adoptarea bugetului, stabilirea sistemului taxelor si impozitelor, organizarea armatei, organizarea administrativ teritoriala, aprobarea programului guvernului, etc.

 

  1. Presedintele
  • Ales prin vot universal, direct, egal, secret, pe o perioada de 4 ani;
  • Reprezinta statul si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale;
  • Vegheaza la respectarea constitutiei;
  • Este mediator intre puterile statului;
  • Numeste primul-mnistru si Guvernul;
  • Confera decoratii, acorda amnistitii si gratieri;
  • Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;
  • Acorda gradele de general, amiral, maresal;
  • Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului;
  • Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului.

 

  1. Guvernul
  • Se ocupa de punerea in aplicare a legilor, avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive;
  • Este alcatuit din primul-ministru, ministri, ministri secretari de stat;
  • Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare;
  • Are sarcina de a conduce administratia publica;
  • Poate emite hotarari de guvern si ordonante.

 

  1. Administratia publica
  • Este structurata la nivel central si local;
  • La nivel central, administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor, a armatei, a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, etc.
  • La nivel local, administratia publica este realizata de primarii si consilii locale;
  • In fiecare judet si in municipiul Bucuresti, guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice.

 

  1. Autoritatea judecatoreasca
  • Vegheaza la respectarea legilor;
  • Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie;
  • Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.