Înfrântă în Italia, zdruncinată în interior, Austria încearcă formula federativă prin patenta din 8/20oct. 1860 şi diploma din febr. 1861 - trece la un regim liberal, constituţional. În Transilvania sunt reînfiinţate comitatele şi scaunele. Începe pentru români o perioadă bogată în realizări culturale şi politice- naţionale. Şaguna şi Al. Şuluţiu cer convocarea Congresului Naţional pentru a stabili o linie unitară. Conferinţa naţională de la Sibiu (ian.1861) cere anularea tuturor legilor ce prejudiciau naţiunea română. În Banat şi Crişana, Conferinţa din nov. 1860 cere căpitănat românesc autonom (ca la 1848), Viena însă dispune alipirea la Ungaria. Acţiunea naţională e sprijinită în Transilvania de ASTRA, de Asociaţia naţională de la Arad, în Bucovina de Societatea pentru cultura şi literatura română. Concesiile politice sunt limitate de prerogativele conferite de Viena nobilimii ungare, care sunt restituite. Conferinţa "regnicolară" de la Alba Iulia (11 febr. 1861), în care maghiarii sunt majoritari, cere încorporarea Transilvaniei la Ungaria conform hotărârii Dietei din 1848; românii şi saşii protestează. Convocarea Dietei e boicotată de guberniul maghiar din Cluj ce o declară ilegală, contravine uniunii de la 1848. Dieta, aleasă pe baze cenzitare, în care românii sunt mai favorizaţi, se întruneşte la Sibiu la 15 iulie 1863. Sunt aleşi 46 de deputaţi români, 43 maghiari, 32 saşi şi numiţi câte 11 regalişti pentru fiecare naţiune. Dieta, adevărată constituantă, în cele două sesiuni: 15 iulie-13oct. 1863; 25 mai-29 oct. 1864, votează legea cu privire la egala îndreptăţire a naţiunii române şi a confesiunilor sale cu celelalte naţiuni şi culte din Transilvania; legea prin care limba română e recunoscută ca limbă oficială alături de maghiară şi germană. Şaguna, în mai 1865 e numit mitropolit ortodox. În sesiunea a doua au fost discutate proiecte de legi privind înfiinţarea Curţii supreme de casaţie pentru Transilvania, problema urbarială, legea electorală, noua organizare administrativ - teritorială, finanţele statului, serviciul militar, construcţia de căi ferate; dezbaterile au un larg ecou, antrenează politic întreaga populaţie activă a Transilvaniei. Ultimele proiecte de legi n-au fost sancţionate de împărat. Curtea începe să considere un pericol reorganizarea pe baze federative. Tendinţele autonomiste, sporite după înfrângerea de la Sadova, duc la tratative intense cu nobilimea şi burghezia ungară, se profilează dualismul. Ungaria condiţionează înţelegerea de anexarea Transilvaniei. Dieta din Sibiu e prorogată la 1 sept. e convocată alta la Cluj în 20 nov. 1865, formată pe baza legii electorale feudale din 1791, care a votat "unirea" Transilvaniei cu Ungaria (componenţa: 128 deputaţi maghiari şi secui, doar 36 români, 25 saşi). Minoritatea în noua dietă a românilor determină de acum adoptarea tacticii pasiviste. Legile Dietei de la Sibiu nu sunt recunoscute, însă în cei 7 ani de regim liberal austriac, românii şi-au creat societăţi culturale, multe şcoli săteşti, gimnaziile de la Năsăud şi Brad.