1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Tranziţia la economia de piaţă a indus şi induce o serie de perturbaţii în mecanismele de funcţionare a tuturor domeniilor de activitate[1]. Administraţia publică definită de regulă ca domeniu de activitate ce îşi propune organizarea şi punerea în practică a legilor şi a altor acte normative, la nivel central şi/sau local, a resimţit şi resimte şi mai mult aceste schimbări în perioada tranziţiei la economia de piaţă. Schimbările au la bază modificări legislative importante, renunţarea la structuri ale administraţiei publice şi crearea altora, adaptarea la noile mecanisme economico-financiare şi altele.

Esenţial este, ca în fiecare domeniu de activitate să se înţeleagă sensul revoluţiei manageriale care trebuie să aibă loc şi în administraţia publică pentru a putea asimila schimbările şi a evita consecinţele nefavorabile ale unor pertubări. Deciziile din administraţia publică au consecinţe asupra unui mare grup de cetăţeni, rezultând ideea consultării punctelor de vedere ale populaţiei sau a reprezentanţilor acesteia.

Managementul în administraţia publică este puternic influenţat de presiunea solicitărilor permanente care vin din partea cetăţenilor, a partenerilor sociali. De aceea este necesară înţelegerea de fond a aserţiunii după care administraţia publică (locală) se află în slujba cetăţenilor. Pentru a putea gestiona această presiune, managerii au datoria să procedeze în următoarea manieră: să aibă la bază programe din diferite domenii ale administraţiei publice; să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţiile de clarificare a unor probleme; să organizeze bine, profesionist, compartimentele de relaţii publice şi relaţii cu publicul; să construiască inteligent imaginea care să-i reprezinte; să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi beneficiarii unor reglementări pentru clarificările corespunzătoare[2].

Colectivităţile urbane europene se găsesc într-un amplu proces de competiţie în cadrul căruia trebuie să facă faţă exigenţei crescânde impuse de cetăţeni faţă de calitatea serviciilor şi prestaţiilor oferite de administraţiile publice locale, precum şi de prestaţiile aleşilor locali. Cetăţeanul contribuabil trebuie tratat cu toată condescendenţa necesară pentru că el, plătitor de impozite susţine administraţia publică. Principalul rol al autorităţilor locale este acela de a asigura în mod regulat continuu servicii corespunzătoare comunităţii.

Administraţiile publice sunt, de departe, pe plan european şi mondial, cei mai importanţi clienţi si utilizatori ai tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, guvernele federale, nationale, regionale sau municipale având ca obiectiv creşterea performanţelor propriilor activităţi şi îmbunătăţirea relaţiilor cu cetăţenii.

România a acordat şi ea, în ultimii ani o mare atenţie procesului de reformă a administraţiei publice, proces în care performanţa poate fi obţinuta numai prin utilizarea tehnologiilor informatice. S-a dezvoltat astfel conceptul de informatizare a administraţiei publice ce vizează îmbunătăţirea calităţii actului administrativ şi modificarea profundă a raportului de comunicare dintre administraţia publică şi cetăţean

            Servicii publice furnizate prin intermediul mijloacelor electronice

 În contextul legii, serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice, precum:

  1. a) declararea, notificarea şi efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele datorate de către persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;
  2. b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, precum: evidenţa locurilor de muncă, evidenţa şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;
  3. c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor;
  4. d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licenţelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licenţelor;
  5. e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

De asemenea, pot fi informatizate în acelaşi mod:

- servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată;

- servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor legale;

- servicii în legătură cu evidenţa informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluţionării reclamaţiilor, publicarea listelor de documente pierdute;

- servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;

- servicii de sănătate publică, precum: informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităţi medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăţi pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

- servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cărţi sau publicaţii în format electronic; înscrierea în diferite forme de învăţământ, în special învăţământul liceal şi superior: completarea şi transmiterea electronică a cererilor de înscriere şi a documentelor;

Legea prevede că de acceaşi manieră se va proceda şi cu privire la: servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Naţional de Statistică, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor; servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată; servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plăţi pentru taxele şi comisioanele în vamă prin mijloace electronice de plată; servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal; servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.

Obiectivele informatizării în administraţia publică.

Obiectivele informatizării în administraţia publică sunt:

  1. a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;
  2. b) creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;
  3. c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;
  4. d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau agentul economic;
  5. e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
  6. f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informaţii şi servicii publice;
  7. g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
  8. h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informaţiei;
  9. i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.
Loading...