1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Grupurile reprezintă organizarea oamenilor în entităţi diferite - naţiuni, ansambluri culturale, profesionale sau religioase, până la familii şi perechi de indivizi. În fiecare grup există norme, conformitate, susţinere şi acceptanţă, rutine şi tabu-uri.

În conformitate cu schema din Figura 2 (adaptată după Paul şi Elder), fiecare individ încearcă să găsească răspunsuri la probleme diferite: numele a ceea ce este, o cale de comunicare, un grup de prieteni, identificarea inamicilor, cunoaşterea ritualurilor, a comportamentelor aşteptate de către ceilalţi membri ai grupului, comportamentele aşteptate din partea competitorilor, regulile privind ierarhia, modul de a te îmbrăca şi de a vorbi, cerinţele şi normele grupului, tabu-urile etc.

Pentru cei mai mulţi dintre indivizi asocierea la grup înseamnă conformism, fără procese de evaluare şi fără efort de justificare, pentru că nevoia de apartenenţă la grup este imperioasă. Nu după mult timp de la integrarea lor în organizaţie indivizii respectivi ajung să internalizeze normele şi valorile grupului recunoscându-le ca fiindu-le proprii. Ei apar ca participanţi nereflexivi, pentru că au adoptat rapid credinţele grupului, convingerile, atitudinile şi comportamentele celorlalţi membri ai grupului.

După internalizarea pattern-ului de gândire al grupului, indivizii trec de la o matrice egocentrică la una sociocentrică (vezi Tabelul 1 preluat ad literam după Paul şi

Elder).

Aşa cum gândirea egocentristă îi serveşte individului şi-i permite să se justifice în faţa propriei conştiinţe, tot aşa gândirea socio-centristă îi permite grupului să evolueze fără complexe. Gândirea critică a individului sau a grupului permite fiecărei entităţi să-şi valideze atitudinile şi comportamentele trecute, prezente şi viitoare.

Loading...