1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale aplicarea şi efectuarea cărora au drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi unităţilor de transport implicate direct în trecerea peste frontiera vamală a ţării.

Regimurile vamale

  • Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:
    • regimuri vamale definitive:
      1. import;
      2. export;
    • regimuri vamale suspensive:
      1. tranzit;
      2. antrepozit vamal;
      3. perfecţionare activă (cu suspendare);
      4. transformare sub control vamal;
      5. admitere temporară;
      6. perfecţionare pasivă.
        • În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact economic:
          1. antrepozit vamal;
          2. perfecţionare activă;
          3. transformare sub control vamal;
          4. admitere temporară;
          5. perfecţionare pasivă.

Alegerea şi renunţarea la regimul vamal

Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la art.23 sau să renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin prezentului cod şi altor acte normative.

Dispoziţii comune regimurilor vamale suspensive

  • Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export.
  • Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii.
  • Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul termenului acordat iniţial.
  • In vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. In aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
  • Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, se încheie prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor compensatoare sau transformate.
  • Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat.

Dispoziţii comune regimurilor vamale cu impact economic

  • Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic este condiţionată de obţinerea, contra plată, a unei autorizaţii din partea organului vamal.
  • Fără a aduce atingere condiţiilor speciale suplimentare ce reglementează regimul respectiv, autorizaţia specificată la alin.(1) se acordă:
    1. persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor;
    2. în cazul cînd organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul.
  • Condiţiile în care este utilizat regimul respectiv se indică în autorizaţie.
  • Titularul autorizaţiei este obligat să informeze organul vamal asupra tuturor factorilor care pot apărea după acordarea autorizaţiei şi care pot influenţa continuarea sau conţinutul regimului. În funcţie de noile condiţii, organul vamal poate decide continuarea sau încheierea regimului ori poate dispune măsuri suplimentare.
  • Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi transferate succesiv, în condiţiile şi cu autorizarea prealabilă a organului vamal, unor alte persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv.
  • Se interzice plasarea mărfurilor supuse accizelor sub regimurile vamale antrepozit vamal, perfecţionare activă (cu suspendare) şi admitere temporară, cu excepţia mijloacelor de transport auto.

Importul

(1) Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

(2) Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.

Constatarea originii mărfurilor

  • Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
    1. mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară;
    2. mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
  • Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
  • În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial, titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Tratamentul tarifar favorabil

(1) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.

(2) Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Punerea în circulaţie a mărfurilor la drepturi de import reduse sau zero

În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. Utilizarea mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import.

Importul mărfurilor la cea mai mare taxă vamală

În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul completării declaraţiei, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep, organele vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.

Exportul

  • Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.
  • Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice.

Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de export

Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.

Punerea în circulaţie a mărfurilor plasate sub regimul vamal de export

Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

Exportul temporar de mărfuri

(1) Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.

  • Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.
  • Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.

Tranzitul

  • Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
  • Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale.
  • Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit.
  • Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri.
  • Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră.

Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit

  • La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
    1. să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;
    2. să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.
  • In cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.

Autorizaţia de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de tranzit

Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal şi cu respectarea prevederilor art.43, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.

Încheierea regimului vamal de tranzit

Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

Documentele însoţitoare

  • Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării mărfurilor.
  • In cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului, mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală.

Avarierea mărfurilor sau forţa majoră

  • In caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:
    1. să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
    2. să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
    3. să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport.
  • Cheltuielile aferente acţiunilor specificate la alin.(1) sînt suportate de transportator.

Responsabilitatea titularului operaţiunii de tranzit

  • Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.
  • Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal, dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri sau substituiri, titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import, cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.

Respectarea legislaţiei internaţionale

In cazul utilizării procedurilor de tranzit în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal le acceptă fără a emite documente interne.

Antrepozitul vamal

  • Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile specificate la alin.(2).
  • Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
    1. a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
    2. a mărfurilor autohtone destinate exportului.
  • Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică care administrează şi gestionează antrepozitul vamal.
  • Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.

Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal

  • Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie.
  • Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.

Tipurile de antrepozite vamale

  • Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
  • Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor.
  • Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar.

Antrepozitarul

  • Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
    1. să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în autorizaţie;
    2. să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal;
    3. să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
  • Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el însuşi antrepozitul vamal.

Autorizaţia de antrepozitare

  • În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în scris, o cerere, care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare.
  • Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova.

Condiţii de garantare

  • Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în antrepozit.
  • Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.

Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal

  • Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
    1. de asigurare a integrităţii lor;
    2. de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare, marcare, încărcare, descărcare etc.).
  • Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.

Perfecţionarea activă

Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:

  1. mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
  2. mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.

Autorizaţia de perfecţionare activă

(1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.

  • Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova, conform legislaţiei.
  • Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare.
  • Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.

Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă

In cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organele vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe să curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din mărfurile echivalente corespunzătoare.

Transformarea sub controlul vamal

  • Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri.
  • Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de transformare sub control vamal se stabileşte în conformitate cu legislaţia.

Autorizaţia de transformare sub control vamal

  • Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
  • Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova în cazul cînd:
    1. mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
    2. mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat pînă la plasarea lor sub regim vamal;
    3. utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate;
    4. d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).
  • Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate.
  • Termenul specificat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de transformare sub control vamal. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.

Obligaţia vamală

În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul de transformare sub control vamal.

Tratamentul tarifar preferenţial

  • În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în liberă circulaţie, drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza taxei aplicabile tratamentului respectiv.
  • Dacă, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial, dar în limita unor contingente tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate la alin.(1) cu privire la produsele transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial să fie aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate. În acest caz, compararea se va face cu contingentele prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite pentru mărfuri identice cu cele transformate.

Admiterea temporară

  • Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale.
  • Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
  • Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub regimul vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.

Autorizarea admiterii temporare a mărfurilor

Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.

Termenul de aflare a mărfurilor sub regimul vamal de admitere temporară

  • Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară.
  • In împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul specificat la alin.(1) pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor.
  • Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing, dar nu va depăşi 7 ani.

Utilizarea sistemului de suspendare totală

Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Utilizarea sistemului de suspendare parţială

(1) Mărfurile aflate în proprietatea unei persoane străine ce nu corespund prevederilor art.70 pot fi plasate, în vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import.

(2) Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru fiecare lună calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, din valoarea taxei vamale care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale stabilite se va face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri.

Cesionarea regimului vamal de admitere temporară

În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul vamal, fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în cadrul aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către cedent.

Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor

  • Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul vamal de admitere temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi cel de la data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie.
  • În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării de către locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală, în cazul leasingului financiar, şi, respectiv, valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de părţi.

Perfecţionarea pasivă

  • Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import.
  • Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor de politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.

Operaţiunile de perfecţionare pasivă

  • Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă.
  • La unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de către Guvern.

Condiţiile ce exclud plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă

Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:

  1. mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
  2. mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu exonerarea totală de drepturile de import - pînă la expirarea termenelor de exonerare;
  3. alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.

Autorizaţia de perfecţionare pasivă

  • Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de organul vamal, conform legislaţiei.
  • Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice din Republica Moldova sub următoarele condiţii:
    1. organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile exportate pentru a fi prelucrate;
    2. perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.

Termenul de perfecţionare pasivă

Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse pe teritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal, în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.

Drepturile de export

Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă produsele compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative.

Exonerarea produselor compensatoare de drepturile de import

  • Produsele compensatoare pot fi exonerate, total sau parţial, de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă.
  • In cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor importate anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis, în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui defect de fabricaţie.
  • Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară.
  • In cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros, reintroducerea mărfurilor se face cu exonerare parţială de drepturile de import. Exonerarea se acordă prin determinarea valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective, valoarea în vamă considerîndu-se egală cu costurile de reparare.

Produse de înlocuire de acelaşi standard

  • Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelaşi standard.
  • Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi tehnice ca şi produsul compensator.

Importul anticipat

  • Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82, să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import.
  • Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate acorda derogări de la această normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
  • În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar.
  • În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse.
  • În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal poate aproba prelungirea termenului specificat la alin.(4).

Nereturnarea mărfurilor exportate pentru prelucrare sau a produselor compensatoare din cauza distrugerii sau pierderii lor

Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau nu a importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de organul de resort al ţării respective.

Zona liberă

Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.

Înfiinţarea zonei libere

Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu L E G EA cu privire la zonele economice libere Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001.

Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.

  • Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.
  • Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
  • Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
    1. scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei

libere;

  1. studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
  2. proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.
  • Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:
    1. delimitarea hotarelor zonei;
    2. caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele internaţionale;
    3. argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;
    4. indicarea gradului de asigurare cu specialişti;
    5. proiectul mecanismului economic de funcţionare;
    6. fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;
    7. volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;
    8. calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.
  • Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza unor întreprinderi, instituţii, organizaţii.
  • Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea zone.
  • Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei în comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei.
  • La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:
    1. costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;
    2. avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;
    3. situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se preconizează crearea zonei libere;
    4. apropierea zonei în cauză de alte zone libere;
    5. numărul zonelor libere deja existente în ţară.
  • Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale.
  • În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul Economiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare.
  • Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.

Regimul vamal al zonei libere

  • Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu Administraţia.
  • În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei zone libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă, mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză.
  • Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu.
  • Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la importul şi exportul mărfurilor (serviciilor).
  • Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în această zonă, dacă:
  1. a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne; sau b) costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.
  • Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.
  • Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesităţile Administraţiei şi rezidenţilor se impun conform legislaţiei.
  • Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
    1. prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
    2. pun în pericol morala şi securitatea publică;
    3. nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie;
    4. nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.
  • Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în conformitate cu legislaţia.
  • Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.

Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în zona liberă

  • Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni, cu excepţia vînzării cu amănuntul, cu respectarea prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative.
  • Restricţiile şi prohibiţiile la efectuarea operaţiunilor cu mărfurile introduse în zona liberă sînt stabilite de legislaţie.

Termenul de aflare a mărfurilor în zona liberă

Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.

Evidenţa mărfurilor plasate în zona liberă

Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă.

Perceperea drepturilor de import sau de export, aplicarea măsurilor de politică economică

  • In cazul plasării de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi de import şi nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel.
  • In cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere, nu se percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică.

Magazinul duty-free

  • Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor, precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1).
  • Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor de import, dacă legislaţia nu prevede altfel.
  • În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi contra valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu utilizarea cardurilor bancare, exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul actelor de identitate şi al biletelor de călătorie.

Condiţiile plasării mărfurilor în magazinul duty-free

  • În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în Republica Moldova, precum şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie. Mărfurile a căror comercializare în Republica Moldova este limitată pot fi vîndute în magazinul duty-free, cu respectarea legislaţiei.
  • Mărfurile se comercializează în magazinele duty-free amplasate în aeroporturile internaţionale, precum şi la bordul navelor aeriene antrenate în curse internaţionale, exclusiv pasagerilor care au fost supuşi controlului vamal în conformitate cu art.93.
  • Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt plasate sub regimul vamal de export.

Autorizaţia de activitate a magazinului duty-free

  • Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine autorizaţia eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal, precum şi autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină.
  • Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free amplasat în aeroportul internaţional sau la bordul navei aeriene este de 5 ani.
  • Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul Economiei şi Comerţului în baza materialelor referitoare la încălcarea prevederilor prezentului cod, prezentate de către organul vamal, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
  • Costul autorizaţiei de activitate se stabileşte în conformitate cu legislaţia.

Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export

Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export o poartă titularul autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free.

Magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic

  • În scopul deservirii unor categorii de persoane străine, specificate la cap.VI din prezentul cod, poate fi înfiinţat, în municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic. Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor de identitate CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu amănuntul, destinate uzului personal şi familial, fără a fi utilizate în scopul vînzării. Reprezentanţele străine pot cumpăra mărfuri şi în cantităţi solicitate, pe bază de comenzi întocmite prealabil, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Modul de înfiinţare şi funcţionare a magazinului duty-free şi modul de comercializare în el a mărfurilor sînt stabilite de Guvern.
  • Autorizaţia de înfiinţare a magazinului duty-free pentru deservirea corpului diplomatic este eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal şi cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind necesitatea şi locul de amplasare a magazinului.

Reexportul

  • Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.
  • Pot fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal.

Particularităţile reexportului

Legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor.

Distrugerea

(1) Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

(2) Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.

Abandon în favoarea statului

  • Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
  • Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.

Suportarea cheltuielilor

Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana care abandonează mărfurile în favoarea statului.

Loading...