Fiind un drept absolut titularul dreptului personal nepatrimonial îşi determină singur modul de exercitare a dreptului său.
In ce priveşte conţinutul lor aceste trebuie să fie exercitate potrivit scopului social recunoscut de lege unor astfel de drepturi. Ele trebuie să fie exercitate cu bună credinţă, astfel încît acestea să nu contravină ordinii publice şi bunelor moravuri.
In ce priveşte subiectele, unele drepturi personale au un caracter strict personal ele neputînd fi exercitate prin intermediul terţului. De ex., cele referitoare la viaţă, sînătate, ş.a.
De asemenea aceste drepturi vor putea fi exercitate doar pe parcursul vieţii titularului lor. Odată cu moart.ea lui acestea încetează şi ele nu vor putea face obiectul transmisiuni prin moştenire.
In principiu limitele de exercitare a drepturilor persoanale sînt aceleaşi ca şi în cazul drepturilor patrimoniale, cu particularitatea că legea nu stabileşte în mod concret aceste limite, ci doar interdicţii pentru protejarea acestor drepturi. De exemplu art.. 8 alin. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevede că: " nu este admis amesticul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decît în măsura în care acest amestic este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii, şi prevenirea faptelor penale, protejarea sînătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora".