1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Cu toate că au fost formulate numeroase definiţii ale Dreptului comparat şi s-au exprimat diferite opinii privind obiectul acestei discipline, se apreciază în literatura de specialitate[1], că niciuna dintre definiţii nu reflectă, întru totul, trăsăturile ce particularizează Dreptul comparat.

Definiţiile formulate de diverşi autori, oglindesc numai parţial obiectul de studiu al disciplinei analizate. Teoreticienii care au formulat definiţiile au încercat să definească Dreptul comparat prin funcţiunea care era mai importantă. Autorul citat precizează că Dreptul comparat nu este definit în natura sa şi nu sunt evidenţiate, în mod corespunzător, funcţiunile sale. Autorul are în vedere elaborarea unei definiţii care, pe cale enumerării sau a sistematizării, ar îngloba toate funcţiunile ramurii de drept. În acest sens s-a menţionat că Dreptul comparat reprezintă o entitate diferită în ansamblul ramurilor de drept. Dreptul comparat este şi el un produs al evoluţiei umanităţii, reprezintă o realitate istorică, susceptibilă de autonomie şi de susceptivitate.

Dintre autorii referatelor, monografiilor, cursurilor de Drept comparat îl evidenţiem pe Ottetelişanu, despre care se afirmă că s-a preocupat cel mai mult pentru formularea unei definiţii pentru Dreptul comparat şi examinarea opiniilor exprimate de alţi autori, în special s-a preocupat de examinarea opiniilor autorilor care au participat la congresul de la Paris.

 

[1]   L-J. Constantinesco, op. cit., p. 184.

Loading...