1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Comportamentul organizaţional este rezultatul actiunii de tip sistemic dintre individ, grup şi organizaţie, având următoarele note definitorii:

  • Implică o diversitate de conţinuturi (anumite modalităţi cu ajutorul cărora oamenii acţionează), o intensitate (durata şi frecvenţa eforturilor implicate de acţiune), precum şi o anumită direcţie (dată de scopul şi valorile implicate);
  • Este funcţional şi eficient dacă include procese de adaptare si învăţare, precum şi dacă îl motivează pozitiv pe individ în activitatea prestată în cadrul organizaţiei;
  • Are un caracter secvenţial (incluzând mai multe tipuri de componente puse în joc funcţie de situaţie) şi adaptativ, (raportându-se în mod continuu la scopurile organizaţiei, nivelul de performanţă atins şi responsabilitatea poziţiei ocupate);
  • Are un substrat normativ şi prescriptibil, presupunând o particularizare a structurii formale a fiecărei organizaţii;
    • Faciliteaza adaptarea şi dezvoltarea progresivă a individului în raport cu cerinţele organizaţiei din care face parte;
    • Include comportamente închise (introvertite, greu de detectat) precum şi comportamente deschise (extravertite, observabile şi măsurabile).

Tipuri de comportamente organizationale:

  • Comportamentul organizaţional formal - totalitatea acţiunilor conforme poziţiei ocupate de individ în organizaţie. Este determinat de normele organizaţiei şi de prescripţiile profesiei, având ca scop realizarea sarcinilor şi obiectivelor organizatiei. Se asociază cu obţinerea unor performanţe superioare prin sistemul de recompense şi sancţiuni pus în functiune de organizaţie.
  • Comportamentul organizaţional neformal - ansamblul acţiunilor dezvoltate ca răspuns la cerintele neprevăzute. Acest tip de comportament organizaţional nu exclude aderarea la normele organizaţiei si cuprinde acele acţiuni ce nu sunt prescrise de organizaţia formală, dar nu sunt nici respinse de aceasta.

3) Comportamentul organizaţional informal este rezultatul interacţiunile umane din cadrul organizaţiilor (fiind bazat pe emoţiile umane, pe simpatiile şi antipatiile care se nasc între membrii organizaţiei) şi are rolul de a satisface nişte nevoi individuale sau sociale. Comportamentul informal poate determina direct sau indirect obţinerea de performante superioare sau, dimpotrivă, descreşterea performanţelor individuale şi / sau de grup, sau chiar eludarea completă a regulilor formale.

Privitor la rolul celor trei tipuri de comportament organizaţional, se poate concluziona că

cel formal determină eficienţa organizaţiei, comportamentul neformal îl completează pe cel formal şi îl susţine, iar comportamentul organizaţional informal poate întări efectele celor două tipuri precedente sau, să le concureze şi să intre în competiţie cu acestea.

Loading...