În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

De frica unei noi crize internationale a creditelor, liderii sistemului financiar global au luat cea mai importanta decizie din ultimii zeci de ani. Cunoscut ca Basel III, acordul incheiat in Elvetia obliga bancile sa isi mareasca de cateva ori capitalul in urmatorii opt ani pentru a face fata unei noi crize financiare.Bancile din intreaga lume vor fi obligate sa isi pastreze un capital echivalent cu 7% din activele cu grad mare de risc, in crestere de la doar 2% cat prevad actualele reguli, explica  Reuters.

E vorba, astfel, de sute de miliarde de euro pe care bancile trebuie sa le adauge la capital in urmatorii zece ani, doar bancherii germani afirmand ca au nevoie de 105 miliarde de euro pentru cele mai mari 10 banci ale lor. Perioada pe care o au la dispozitie pentru a strange aceste sume este, insa, mai lunga decat se asteptau.

Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a afirmat ca noul acord este fundamental pentru intarirea standardelor bancare globale, iar contributia lui, pe termen lung, la stabilitatea si dezvoltarea sistemului va fi substantiala.

Liderii sistemului financiar global spera ca prin Basel III sa determine bancile sa adopte strategii mai putin riscante si sa se asigure ca au destul capital pentru a nu avea nevoie de ajutoare financiare din banii contribuabililor atunci cand intampina dificultati.

Bancile sunt multumite ca au la dispozitie cel putin opt ani pentru a pune in practica deciziile luate in Elvetia, dar spun ca noile reguli nu vor face decat sa reduca sumele pe care le au disponibile pentru credite si sa ingreuneze revenirea economica in Europa si Statele Unite.

Avertismentul a fost dat de bancile din Franta, care au declarat in acelasi timp si ca au cea mai mare capacitate de adaptare la noile reguli. Reprezentantii lor au afirmat ca va exista un impact asupra finantarii economiei, in special asupra costurilor si volumului creditelor. Astfel, populatia ar putea sa plateasca mai mult deoarece bancile trebuie sa isi stranga sumele impuse de Basel III, potrivit Associated Press.

Reactiile au fost diferite, multe dintre numele importante din mediul financar international fiid totusi de parere ca ne va ajuta sa prevenim o noua criza a creditelor oricat de greu ar parea. Cativa au primit-o cu scepticism, in timp ce nemtii s-au declarat impotriva.

Directorul Asociatiei bancilor publice din Germania, Karl-Heinz Boos, este, insa, de parere ca "acordul este un glont tras pe intuneric deoarece nu se are in vedere niciun studiu asupra impactului. Avem in fata pericolul ca abilitatea bancilor germane de a oferi imprumuturi economiei sa fie redusa semnificativ. Companiile mici si mijlocii care nu au acces la pietele de capital vor suferi in particular. Se pare ca respectarea planului a fost mai importanta decat calitatea si a dus la un compromis cu riscuri si efecte secundare."

Torusi, francezii sunt mai mult decat optimisti. "Acordul incheiat marcheaza o imbunatatire semnificativa. Am vrut o imbunatatire in calitatea si cantitatea capitalului pe o perioada de timp care sa permita cresterea economica si finantarea cresterii economice. Este un progres excelent", a declarat Christine Lagarde, ministrul francez al Finantelor.

Si americanii considera ca acordul este un important pas inainte spre reformele financiare globale. Timothy Geithner, secretarul american al Trezoreriei, ii asigura pe parteneri ca doresc sa ajunga la o intelegere, pana la intalnirea G20 din noiembrie, in ceea ce priveste "un set puternic de reforme care sa scada costul crizelor financiare viitoare, care sa ofere siguranta pietelor si care sa asigure conditii de egalitate pentru institutiile financiare din SUA."

In randul scepticilor se afla si chinezii. Xiao Gang, presedintele Bank of China, a declarat: "E nevoie de mult timp pentru a implementa regulile Basel III. Este inca devreme sa vedem impactul noilor reguli asupra unor banci. De asemenea, e dificil sa spunem cand va implementa China aceste reguli deoarece nu am pus inca in aplicare nici Basel II".

Chiar si elvetienii au o urma de indoiala si spun ca acordul nu se adreseaza tuturor problemelor. "Chiar daca pachetul de reforme este de anvergura, tot nu se adreseaza problemei de tip ,prea mare sa cada'. E nevoie de eforturi suplimentare la nivel international si national in aceasta privinta", a afirmat Philipp Hildebrand, guvernator al Bancii Nationale din Elvetia.

Acordul Basel III a fost semnat in Elvetia de guvernatorii bancilor centrale si de reprezentanti ai organelor de supraveghere din 27 de tari dupa un an de discutii si lobby in care bancile si guvernele au incercat sa isi protejeze interesul national.

In afara de noile reguli privind capitalul, Basel III include si o serie de masuri de reforma luate pentru a convinge bancile sa reduca riscul, inclusiv reguli pentru lichiditati si taxele pe care bancile trebuie sa le plateasca. Alte masuri au fost relaxate in luna iulie in urma unui lobby intens din partea bancilor.

Una dintre tarile care nu a fost de acord cu acordul este Germania, reprezentantii ei acceptand sa semneze dupa ce au primit mai mult timp pentru reformarea sistemului bancar. Astfel, Germania are la dispozitie 10 ani, incepand din 2013, sa schimbe unele tipuri de capital, printre care si participatia tacita folosita des in sectorul bancar garantat de stat.

Acordul incheiat in Elvetia va fi aprobat si in noiembrie, la intalnirea din Seul a tarilor G20. Fiind convinse ca bancile sunt de vine pentru criza creditelor, tarile G20 au cerut in 2009 ca autoritatile de supraveghere sa lucreze impreuna pentru a lua masuri de prevenire a unei noi crize.

            Principalele schimbari:

-Rata capitalului de baza (Tier1 capital ratio)  norme de excludere mai putin severe

            Doua puncte au fost inlaturate din lista de excluderi obligatorii din Rata capitalului de baza anuntata in decembrie, anul trecut: Bunurile intangibile (in mare parte software, in termeni de valoare) si creantele privind impozitul amanat (net DTA).

            Alte puncte sunt acum partial reintroduse in Rata capitalului de baza, dupa ce, initial, au fost inlaturate: creantele privind impozitul amanat (net) si investitiile in actiunile comune ale institutiilor financiare sa fie permise -oricum, pentru ambele, limita stabilita este de 10% din componenta de actiuni comune a bancii.

-Definitia efectului de parghie (leverage ration)

            Minimul efectului de parghie (Capitalul de baza/ Bunuri) este de 3%. Dupa ce efectele de parghie vor fi urmarite pe durata a patru ani, incepand din ianuarie 2013, o propunere finala va fi anuntata in iulie 2017, noile reglementari urmand a fi aplicate din ianuarie 2018.

-Rata de acoperire a lichiditatii (liquidity coverage ratio) redusa

            Per ansamblu, cerintele au fost reduse. In ceea ce priveste rata de acoperire a lichiditatii, nivelurile ratei de run-off au fost scazute, pe cand in privinta ratei de imprumut pe termene mai lungi (net stable funding ratio), termenul disponibil de finantare a fost prelungit.     Propunerea include, de asemenea, un raspuns la riscul de tara care a ingrijorat piata in ultima perioada, fiind inclusa o reducere de 15% in anumite obligatiuni.

- Perioada de introducere graduala - aproximativ 8 ani

            Aplicarea noilor norme cu privire la rata de acoperire a lichiditatii si efectului de parghie va incepe din ianuarie 2018. Perioada de introducere graduala a noilor reglementari privind rata de compatibilitate a capitalului (capital adequacy ratio) nu este clar specificata, dar se anticipeaza ca o perioada rezonabila de introducere graduala va fi permisa.

            Relaxarea si lunga perioada de "phase-in" ar trebui sa provoace ingrijorare

Dincolo de ceea ce este evident, si anume ca institutiile financiare vor tranzactiona mai sus ca urmare a acestei relaxari - castigurile lor vor trebui pur si simplu revizuite in sus intrucat, de facto, acestea vor trebui sa puna de-o parte mai putin capital pentru rezerve - relaxarea si lunga perioada de "phase-in" ar trebui sa provoace ingrijorare.

            Faptul ca relaxarea este mai degraba semnificativa in comparatie cu versiunea originala a documentului, din decembrie 2009, ar trebui sa genereze ingrijorare pe termen lung in sectorul financiar, in special in Europa si SUA. In prezent, o actiune de reparare a bilanturilor se desfasoara in aceste regiuni, dar acest proces poate fi revigorat simplu, prin luarea in considerare a unui nivel mai ridicat de risc, si, tinand cont de regimul de rate foarte scazute ale dobanzii, ar fi cu adevarat tentant.

            Pe termen scurt, acest lucru va avea, in mod evident, un efect major asupra institutiei unice atat din perspectiva castigurilor, cat si din cea a repararii bilanturilor. Pe termen lung, acest lucru atrage riscuri serioase pentru o noua criza in sectorul financiar cauzata de asumarea excesiva a riscului si, spre deosebire de prima criza, guvernele europene si cel american sunt atat de indatorate incat le va fi extrem de dificil sa-i ajute pe toti ceilalti.

            Noile reglementari privind efectul de parghie si rata de acoperire a lichiditatii vor intra in vigoare din ianuarie 2018.Propunerea revizuita prevede ca noile reglementari privind efectul de parghie si rata de acoperire a lichiditatii vor intra in vigoare din ianuarie 2018. Aceasta perioada de tranzitie (mai lunga decat cei aproximativ 6 ani prevazuti in Acordul Basel II) pare sa fie determinata de: 1) lipsa dovezilor unei redresari reale a economiei globale si 2) situatiile actuale din diverse tari. In timp ce perioada de "phase-in" pentru noile reglementari privind rata de compatibilitate a capitalului (capital adequacy ratio) nu a fost specificata, anticipam ca va fi ingaduita o perioada de tranzitie rezonabila. Din punctul specialistilor de  vedere, acest lucru ar trebui sa genereze un alt tip de ingrijorare, si anume ca sectorul financiar este mai putin solvent si foarte probabil va ramane asa multi ani, in ciuda rezultatelor recentului test de stres. Daca aceasta ipoteza este adevarata, o ulterioara curba de incetinire in redresarea globala ar putea pune sectorul financiar din SUA si Europa sub o presiune uriasa.

Loading...