Tipărire
Categorie: Management
Accesări: 19
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Prevenirea riscului de decontare se face prin stabilirea clară a competenţelor de primire, acceptare, decontare din conturi, deschideri de conturi, blocări bine definite de sume şi respectate ca atare, în aşa fel încât in momentul stabilirii unui risc care a generat fraudă, responsabilitatea să fie clar determinată, la fel şi vinovatul sau vinovaţii. Nu este singurul motiv pentru care stabilirea de competenţe şi delegări de sarcini funcţionează ca atare în sistem piramidal.

Măsurile privind riscurile operaţionale sunt destinate evitării sau minimizării efectelor întreruperii sau chiar distrugerii procesului de compensare şi decontare. Astfel de măsuri sunt: operaţiunile de control intern, securitatea bazelor de date şi securitatea fizică, procedurile de refacere în caz de dezastre, sistemele şi facilităţile automate de backup, reţelele de comunicaţie şi surselor de energie electrică alternative. Operaţiunile de control intern sunt proceduri şi sisteme care printre altele urmăresc prevenirea fraudelor, erorilor, furturilor de valori mobiliare şi de fonduri băneşti.

Securitatea bazelor de date implică criptarea şi autentificarea acestora în vederea prevenirii utilizării datelor de către persoane neautorizate.

Standardele actuale privind procedurile de refacere în caz de dezastre variază în prezent de la aproximativ 3 ore (anumite sisteme din S.U.A.), până la maxim 1 zi.

În scopul reducerii riscurilor în sistemele de plăţi şi decontări este necesară:

             Prevenirea riscului sistemului informatic

Măsurile care trebuie luate pentru prevenirea riscului informatic, sunt următoarele:

Atunci când se defectează un computer şi e posibilă pierderea informaţiilor din memoria acestuia, trebuiesc instituite proceduri prin care toate documentele din memoria unui calculator trebuie să aibă copii pe Cd care să fie depozitate separat în seifuri; când nu se poate folosi un computer care s-a defectat, trebuie să existe un calculator de rezervă; iar în cazul întreruperii tensiunii electrice, trebuie să existe alimentare dublă prin generator proprii sau proceduri de salvare a operaţiunilor de decontare care se efectuează în acel moment. De exemplu, în timpul unei operaţii de decontare, are loc o pană de curent, clientul poate pierde suma care dorea să o retragă de la ATM.

Pentru a nu se depăşi competenţa, de către unii salariaţi trebuiesc stabilite competenţe individuale cu parole de acces şi trebuiesc efectuate controale eficiente. Acestea sunt doar câteva dintre posibilele măsuri care se pot lua.

Un exemplu informatic este anul 1996 când în sistemul de compensare bancar din Marea Britanie, multe plăţi prin intermediul băncilor nu au mai fost efectuate, inclusiv plăţile salariale. Băncile britanice au fost nevoite, pe cheltuiala lor, să acorde împrumuturi temporare tuturor clienţilor care nu şi-au primit la timp banii.

Prevenirea riscului sistemic

În vederea prevenirii riscului sistemic rolul major îl are Bana Naţională a României prin promovarea unei supravegheri bancare eficiente, care asigură stabilitatea şi viabilitatea întregului sistem bancar.

Prevenirea riscului de fraudă

Importanţa consultării bazei de date, pentru prevenirea riscului de client, este una din măsurile directe care trebuiesc luate în vederea eliminării riscului de fraudă. Băncile româneşti au norme proprii de cunoaşterea clientelei, în vederea evitării riscurilor operaţionale. Frauda cauzată de personalul propriu poate să fie regăsit în operaţiile de creditare, unde angajatul bancar, la înţelegere cu clientul, întocmeşte o analiză necorespunzătoare a solicitantului de credite, acordă creditul, care apoi nu se rambursează.

Necesitatea propagării cu maximă prioritate în sistem a acestor feluri de informaţii, pentru a preveni frauda. Este vorba de timpul critic de la descoperirea falsului, până în momentul în care informaţia ajunge la cei implicaţi în sistem. Exemple de fraudă internaţională şi soluţiile pentru eradicarea lor au fost amplu dezbătute în literatura de specialitate.

Prevenirea riscului de dezastru

Pentru a preveni dezastrele, catastrofele naturale, trebuie întocmite planuri ample de criză. Paşii ce sunt urmăriţi în soluţionarea unui risc de dezastru începe cu punerea în aplicare a unui plan detaliat pentru întâmplări neprevăzute, care include planuri pentru sistemul secundar de computere (backup), seturi de date de rezervă actualizate frecvent, surse de rezervă de energie electrică, precum şi un birou comercial auxiliar. Competenţa planului de rezervă trebuie să fie apreciată ca viabilă împotriva orcărei posibilităţi ca atât facilităţile principale, cât şi cele de rezervă să fie afectate de acelaşi incident. Această preocupare a devenit stringentă odată cu evenimentele tragice din 11 septembrie 2001, atunci când sistemele comerciale ale băncii Bank of New York, atât cel principal, cât şi cel de rezervă, plasate în clădiri diferite, dar apropiate ca locaţie, au fost distruse simultan. Acest eveniment a făcut ca multe instituţii financiare să-şi regândească gradul de separare logistică, geografică dintre două unităţi. Începând cu perioada imediat următoare, şi băncile româneşti îşi fac anual planuri de criză care sunt gândite şi însuşite de conducerea superioară a băncilor.

Prevenirea riscului personalului angajat

Controlul riguros al tuturor operaţiilor şi proceselor bancare este una din metodele de prevenire a riscului personalului angajat.

Prevenirea riscului de conformitate

Pentru preântâmpinarea unui astfel de risc, sunt necesare cunoaşterea pieţelor pe care operează banca, eventual, chiar deschiderea unor reprezentanţe ale băncii în zonele sensibile.

Bancile dispune de o procedură sistematizată pentru verificarea identităţii clienţilor noi si a persoanelor care acţionează în numele acestora, şi nu intră în relaţii de afaceri atâta timp, cât identitatea clientului nou nu este verificată în modul corespunzător. Banca nu deschide conturi anonime.

În scopul combaterii finanţării terorismului, se efectuează monitoringul permanent al tranzacţiilor clienţilor aflaţi la deservire, inclusiv in scopul depistării eventualelor tranzacţii cu organizaţii si entitaţi menţionate în listele Consiliului de Securitate al ONU.

 

[1]              Susana Iosof – Gestiunea Riscului, note de curs - Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureş, 2005