loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Mediul extern al organizației are o structură deosebit de complexă, este plin de contradicții, riscuri și incertitudini, schimbări rapide sau lente, trecătoare sau persistente.

Crizele petroliere din anii '60 și 70 au fost cele care au determinat schimbarea opticii asupra conducerii întreprinderilor, trecându-se de la o abordare centrată numai pe factorii economici și tehnici interni la o considerare tot mai puternică a factorilor externi - sociali, politici, de mediu etc.

1 Mediul social

Acesta poate fi considerat sectorul "oamenilor", căci include acțiunile, dorințele, credințele, convingerile sau interesele acestora. El trebuie analizat din punctul de vedere al caracteristicilor indivizilor, al trendurilor demografice, al stilului de viață, al valorilor și standardelor etice, al atitudinilor și credințelor, al obiceiurilor, al opiniei publice, al mișcărilor sociale sau al diverselor grupuri sau organizații. Iată în continuare câteva aspecte ale modului în care mediul social poate influența conducerea firmei.

  • ■ Cultura și diferențele culturale dintre națiuni își pun serios amprenta asupra

mediului internațional de afaceri. Fiecare popor are anumite norme, standarde, legi sociale, obiceiuri, limbaj, forme de organizare proprii, care îi conferă un statut unic în lume. Diferențele culturale pot să facă dificilă aprecierea unui manager în ceea ce privește responsabilitatea economică și socială a firmei transnaționale pe care o conduce, precum și în privința modului în care trebuie "împăcată" fiecare națiune, a modului specific acesteia în care pot fi răsplătite așteptările. De exemplu, oferirea unor mici recompense oficialilor aflați la conducere, practică admisă și frecventă în multe țări, poate fi ilegală sau neetică în alte țări. Managerii care vor ignora rolul culturii în mediul de afaceri, fie intern, fie internațional, vor întâmpina serioase dificultăți în atingerea obiectivelor economice ale organizației.

  • • Valorile. Una din "funcțiile" valorilor este aceea de a pune în lumină ceea ce

credem noi cu adevărat că merită: banii, moralitatea sau mediul natural etc. Fiecare națiune are propriile valori, sub influența cărora acțiunile întreprinderilor sunt apreciate într-un fel sau altul; adeseori, schimbarea unor valori impune noi reglementări sau determină modificarea acțiunilor firmelor, răspunzând intereselor și convingerilor oamenilor. Cel mai sugestiv exemplu poate fi acela privind atitudinea față de poluare: pentru unii oameni, dezvoltarea economică valorează mai mult decât puritatea mediului natural, pentru alții, invers; în cea de-a doua situație, vor exista cu siguranță prevederi legale mai stricte și sancțiuni severe pentru cei care poluează mediul, iar întreprinderile vor trebui să se conformeze.

  • • Demografia. Managerii, cu excepția specialiștilor de marketing, nu sunt

întotdeauna conștienți de importanța statisticilor demografice. Simple schimbări demografice pot avea influențe majore asupra mediului de afaceri. De exemplu, trecerea femeii din postura de casnică-gospodină în aceea de angajat sau chiar "om de afaceri" a produs numeroase schimbări, cum ar fi: 4 o creștere a concurenței pe piața forței de muncă, ceea ce înseamnă o sporire a calității acesteia;

oportunități deosebite pentru producătorii de automobile, dar și o reconsiderare a mesajelor publicitare, care erau adresate cu prioritate bărbaților;

o cerere crescândă pentru unele bunuri de consum, cum ar fi cuptoarele cu microunde, semipreparatele congelate, dar și o dezvoltare importantă a serviciilor de spălătorie-curățătorie, de housekeeping, de alimentație publică etc.

■ • Nivelul educației. Poate, de asemenea, influența activitatea firmelor; oamenii instruiți sunt mai exigenți în ceea ce privește produsele și serviciile pe care le achiziționează, pretind informații mai detaliate, sunt mai activi în susținerea propriilor drepturi de consumatori. Și aceste exemple sunt lesne de regăsit la ora actuală, pretutindeni în lume.

2 Mediul economic

Mediul economic extern include condițiile globale, naționale și locale ale producției și distribuției.[1]

La nivel național, de exemplu, politica monetară a statului, mărimea datoriei externe, rata dobânzii, obiceiurile de consum sunt elemente care își pun amprenta asupra activității întreprinderilor. În plus, o influență majoră o au condițiile economice de pe plan local: disponibilitățile de forță de muncă, nivelul și varietatea taxelor locale, precum și climatul general al creșterii sau declinului economic.

Mediul economic global afectează atât afacerile interne, cât și pe cele internaționale. Multitudinea relațiilor economice dintre națiuni, intercondiționarea politicilor monetare naționale, dependența de aceleași resurse ș.a.m.d. trebuie luate în seamă de orice întreprindere, chiar dacă aceasta își desfășoară activitatea exclusiv în interiorul granițelor naționale.

Privit în complexitatea sa, mediul economic reunește cei mai importanți factori externi ai organizației, care nu pot fi ignorați de aceasta. De aceea, un conducător trebuie nu numai să cunoască în permanență condițiile economice externe, ci și să le anticipeze și să le folosească drept oportunități pentru realizarea obiectivelor economice și sociale ale firmei.

  • Mediul politic

Acesta se referă la procesele și structurile de guvernare a societății. Principalele sale componente sunt legile și politicile publice, împreună cu modalitățile prin care ele devin operaționale. Alte elemente ale mediului politic sunt procedurile electorale, orientarea politică a administrațiilor centrale și locale, activitatea grupurilor de presiune, structura și activitatea agențiilor guvernamentale, acțiunile judiciare, precum și raportul forțelor militare pe plan internațional. Toate acestea pot influența, în mod direct sau indirect, obiectivele și strategiile organizației și ele constituie adeseori limite sau constrângeri în activitatea acesteia. Alteori, firmele, vizând cu prioritate propriile obiective economice, pot intra în conflict cu interesele naționale sau cu politica externă a țării; cel mai sugestiv exemplu este legat de producția și comercializarea armamentului sau de firmele care încalcă un embargou.

A conduce o întreprindere într-un mediu politic complex și printr-o implicare directă poate însemna un efort deosebit. În ultimii ani, cele mai mari companii sau asociații comerciale au dezvoltat unele strategii în strictă concordanță cu implicarea lor politică; aceasta poate să se refere la angajarea în diverse lobby-uri, în susținerea campaniilor electorale individuale (în țările în care legislația permite acest lucru), la susținerea unor proiecte de lege și la multe alte activități de natură politică. O implicare politică a întreprinderilor poate fi justificată în situațiile în care afacerile politice au efecte cruciale asupra acesteia și în care i se recunoaște dreptul legal de a fi un actor politic. Dar, de cele mai multe ori, implicarea politică a unei întreprinderi poate atrage dezaprobarea publică și atunci imaginea ei are de suferit. În plus, evenimentele politice sunt în general în afara controlului acesteia și, de aceea, conducătorii trebuie să aprecieze cât mai exact limita până la care pot implica firma în planul politic.

  • Mediul tehnologic

Sectorul tehnologic include un ansamblu format din:

mașini:         instrumente fizice, precum linii de asamblare, rețele electrice,

computere, telefoane, motoare ș.a.m.d., care ușurează munca oamenilor, măresc productivitatea muncii, precum și calitatea produselor și serviciilor; acestea, de regulă, sunt cele mai mari consumatoare de capital;

metode: instrumente operaționale utilizate pentru a conduce organizațiile și salariații acestora; ele se referă la structuri organizaționale, proceduri, politici, sisteme de control, procese de producție și metode sau stiluri de conducere;

cunoștințe: instrumente mentale care includ concepte, teorii, ipoteze științifice care ajută în organizare, analiză, înțelegerea muncii și a rolului său în societate.

Un conducător este necesar să fie în permanență informat despre procesele tehnologice, rezultatele cercetării științifice, noile invenții etc., dar trebuie și să-și îmbogățească cunoștințele profesionale și să-și perfecționeze abilitățile, astfel încât să poată utiliza aceste informații în beneficiul organizației.

Schimbările tehnologice rapide, caracteristicile epocii contemporane pot conduce organizația spre o dezvoltare sau un declin tot atât de rapide. De aceea, informația, a cărei tehnologie este ea însăși supusă schimbărilor rapide și progresive, devine indispensabilă oricărui manager. El poate astfel să anticipeze beneficiile sau problemele sociale generate de implementarea unor noi tehnologii, respectiv să folosească la maximum oportunitățile și să caute soluții pentru rezolvarea aspectelor critice.

Modelul S.E.P.T. (social, economic, politic și tehnologic) al mediului extern, prezentat mai sus, este o reprezentare a tuturor sectoarelor care au importanță pentru organizație. Este un model simplu, dar dă posibilitatea unui conducător să ia în considerare toate elementele posibile ale mediului extern; pe scurt, aplicabilitatea modelului constă în:

I impunerea unei anumite ordini în "haosul" mediului extern, propunând o structurare a condițiilor de mediu în mod sugestiv: factorii sociali implică oamenii, cei economici se referă la bani sau producție, factorii politici se referă la guvernare, iar cei tehnologici, la instrumente;

  • oferirea posibilității unei analize în detaliu a mediului extern, având în vedere nu numai complexitatea fiecărui sector, ci și intercondiționarea sectoarelor; o schimbare în mediul extern poate fi analizată din toate punctele de vedere - social, economic, politic și tehnologic -, pentru a se găsi mai ușor modalitățile de adaptare a obiectivelor, strategiilor, politicilor și procedurilor organizației în deplină concordanță cu această schimbare;
  • evidențierea variantelor decizionale pe care un manager le are la dispoziție, referitoare la tehnicile, strategiile și acțiunile cele mai potrivite pentru adaptarea organizației la condițiile mediului extern.

 

[1] Mediul economic extern se referă la tendințele în evoluția consumului, ratei inflației, ratei dobânzii și masei monetare, a cursului de schimb, a ofertei de muncă, la costul și disponibilitatea resurselor naturale și energiei, la nivelul productivității, la volumul investițiilor, la evoluția produsului național brut, la condițiile în care se desfășoară schimburile comerciale internaționale, la evoluția concurenței ș.a.m.d.

Loading...