Pin It

Concret, activitatea managerilor, reușita lor sunt dependente de o multitudine de factori aflați sau nu sub controlul acestora. Pe lângă factorii pe care-i stăpânește, există în viața de zi cu zi a conducătorilor numeroase elemente asupra cărora ei au foarte puțin control, în cel mai bun caz, deși acestea au o influență importantă asupra a ceea ce face și asupra succesului acțiunilor sale. Înțelegerea acestui aspect, a faptului că un cadru de conducere acționează într-o lume plină de incertitudini, asupra căreia nu are nici pe departe controlul așteptat, este un prim pas în "descifrarea" lumii conducătorului și a acțiunilor sale.

În continuare prezentăm, pe scurt, câțiva dintre cei mai importanți factori care influențează munca conducătorilor.

  1. a) Schimbarea și rezistența la schimbare este un prim factor ce le influențează munca[2]. Pentru conducătorul unei organizații nu sunt două zile la fel. Există multe variabile care influențează munca - el nu știe ce apel telefonic va primi în următoarele minute, ce mașină se va strica, ce client depune o plângere, ce șef va da o nouă recomandare sau ce plan va eșua.

O parte din cei care îl înconjoară s-ar putea să dorească anumite schimbări, iar alții să li se opună, sau el să întâmpine anumite piedici în efectuarea acestor schimbări, cum ar fi cele de ordin financiar (schimbările pot fi foarte costisitoare, iar cheltuielile preconizate pot scăpa de sub control). Schimbările duc uneori în necunoscut și unora le este teamă. Managerul se va confrunta simultan și continuu cu situații care cer schimbări și cu forțe ce se opun acestora.

  1. Cunoscutul și necunoscutul fac, de asemenea, parte din lumea managerului. Conducătorul trebuie să anticipeze viitorul, dar în același timp e convins că există lucruri pe care nimeni nu le poate prevedea (diverse crize neprevăzute). Conducătorul poate, de multe ori, să nu se cunoască nici pe sine - motivele sale, planurile sale în carieră, efectele unei anumite decizii; el nu cunoaște niciodată totul despre oamenii din jurul său, nu poate ști întotdeauna cu certitudine dacă o decizie este mai bună decât alta. Există însă și multe lucruri cunoscute în munca unui manager: știe ce autoritate are și ce autoritate îi recunosc ceilalți, știe ce așteaptă de la conducerea superioară, poate cunoaște veniturile pe care le aduc și cheltuielile pe care le reclamă acțiunile sale, poate afla din anumite surse dacă deciziile au fost încununate de succes sau nu. Managerul poate folosi elementele cunoscute pentru a atenua influența celor necunoscute.
  2. Elementele controlabile și necontrolabile fac parte, de asemenea, din viața managerului.

Astfel, un conducător poate adesea influența un singur colaborator, dar foarte puțin un întreg grup de colaboratori, când este afectat un interes comun al acestora; poate fi capabil să influențeze hotărârile șefului său, dar nu și pe cele ale conducătorilor situați pe aceeași treaptă ierarhică; poate fi pus în situații dificile, de exemplu, atunci când nu are destulă autoritate și responsabilitate etc. Conducătorul poate fi capabil să controleze plata oamenilor care lucrează pentru el și totuși nu poate controla aspirațiile lor în legătură cu munca și promovarea în companie. Conducătorul poate avea controlul asupra metodelor de lucru, procedurilor utilizate, dar foarte puțin controlul asupra efortului pe care oamenii îl depun în cadrul acestor metode de lucru.

Un conducător nu va putea ști întotdeauna care va fi realizarea încununată de succes care îi va asigura promovarea. "Să fii în locul potrivit la momentul potrivit" poate fi, de asemenea, mai presus de controlul său și totuși acest adevăr îl conduce spre promovare.

Un conducător poate fi capabil să controleze condițiile în care lucrează angajații săi, dar este incapabil să controleze legăturile pe care aceștia le au între ei. Deci cine crede că poate exercita un control atotcuprinzător este sortit surprizei, dezamăgirii și zădărniciei în întreaga sa viață de conducător.

  1. Limitele și libertatea. Cu toate că viața unui conducător este plină de constrângeri, există totuși posibilitatea reală a afirmării libertății individuale.

Conceptul economic de profit are un înțeles unic pentru toți conducătorii: pentru ca o organizație să supraviețuiască trebuie ca efectele să fie mai mari decât eforturile, veniturile trebuie să fie mai mari decât cheltuielile.

În organizațiile orientate spre profit, conducătorii sunt în primul rând direct responsabili de sectoarele care-l produc nemijlocit. În esență, nici o organizație nu poate supraviețui în timp dacă energia care îi susține activitatea e mai mare ca beneficiile pe care le obține.

În cadrul limitelor impuse de profit, cei mai mulți conducătorii au găsit o mare libertate de acțiune. Exceptând cazul în care munca colaboratorilor și a conducătorului este mereu controlată de mașini, conducătorii sunt liberi să creeze planuri și metode de lucru, să îndrume și să supravegheze acțiunile într-un mod care să fie profitabil pentru organizație.

  1. Situații favorabile și situații periculoase. Lumea conducătorului este plină de situații favorabile, dar și de nenumărate riscuri.

Majoritatea cadrelor de conducere nu fac parte din nici un sindicat. Ei nu-și negociază în colectiv salariul și nu au garantat nici un drept, comparativ cu marea masă a angajaților organizației. Relațiile individ-organizație în lumea conducătorului sunt foarte diferite de cele dintre ceilalți angajați și organizație.

Conducători, foarte promițători într-o primă etapă, se pot trezi etichetați ca nepromovabili, pentru că au avut rezultate slabe în ultimul an. O dată etichetată ca nepromovabilă, o persoană e deseori numai tolerată în cadrul organizației. Astfel, conducătorul trăiește într-un climat de insecuritate și teamă, pentru că el are puține drepturi legale și de protecție, și trebuie să acționeze permanent pentru ca organizația să vadă în el un element de valoare. Menținerea acestei etichete nu este deloc ușoară. Conducătorul se află și el într-un proces de dezvoltare, de maturizare, astfel încât unele din însușirile ce l-au făcut util pentru organizație ar putea fi în declin. El poate să nu mai aibă aceeași energie, aceeași libertate de a critica, să nu mai fie dispus să se mute dintr-un oraș în altul, din cauza familiei sau a oboselii. Pentru oricare din aceste motive valoarea sa pentru organizație variază continuu, ca și organizația, de altfel.

  1. Ciclul de viață al organizației. Alături de factori comuni tuturor funcțiilor de conducere menționați mai sus, mai există un factor foarte important: vârsta organizației. Putem spune, pe scurt, că ciclul de viață al unei organizații

cunoaște trei mari stadii, respectiv:

stadiul de început (al creării și lansării pe piață);

stadiul de stabilizare și de dezvoltare a activității (dacă există un management real, și nu numai declarat);

stadiul de reîncepere (relansare) sau de moarte lentă (datorată unor factori și probleme cărora managementul nu le-a făcut față, nu a reușit să se adapteze și să supraviețuiască într-o lume foarte competitivă și în permanentă schimbare).

Cunoașterea poziției organizației în ciclul ei de viață poate ajuta conducătorul în luarea deciziilor, în îmbinarea propriilor interese cu cele ale companiei.

De exemplu, dacă principalele calități ale unui conducător sunt talentul de inovator, multitudinea de idei noi, o companie care se află în stadiul de stabilizare poate privi aceste calități ca fiind distructive pentru ea. Pe de altă parte, un conducător care nu agreează în mod special schimbările „permanente” ar fi mai atras de o companie aflată în al doilea stadiu al ciclului său de viață. Din aceste situații rezultă că principalele însușiri ale unui manager trebuie să se potrivească cu nevoile companiei. Cunoașterea ciclului de viață al companiei poate ajuta conducătorul să-și direcționeze corect eforturile.

 

[2]  Adaptare după J. Massie, J. Douglas, op. cit.