Pin It

Teoriile motivației in munca se pot clasifica în doua mari categorii:

  1. Teoriile motivației muncii bazate pe nevoi;
  2. Teoriile procesuale ale motivației muncii.
  3. a) Teoriile motivației muncii bazate pe nevoi

Caracteristica principala a acestor teorii constă în faptul în analiza procesului motivațional ele iau în considerare factorul categorii de nevoi, precum și condițiile în care indivizii vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi în așa fel încât să contribuie la performanță. Din aceasta categorie de teorii fac parte: piramida nevoilor a lui Abraham Maslow, teoria ERG (existence, relatedness, growth ) a lui Alderfer, teoria necesităților alui Mc Clelland.

  • Piramida nevoilor a lui Abraham Maslow

Abraham Maslow considera ca la baza motivației umane stau nevoile. Acestea au fost grupate de psiholog în cinci grupe principale, sub forma unei piramide, cele de la baza piramidei fiind cele mai importante. Cele cinci seturi de nevoi sunt, in ordinea importantei lor:

  1. nevoi fiziologice- acele nevoi a caror satisfacere asigura supravietuirea individului ( hrana, adapost, apa, aer etc. );
  2. nevoi de siguranta - acele nevoi care satisfac cerinte ca securitatea, stabilitatea, ordinea etc. din viata fiecarui individ;
  3. nevoi de aparteneta - acele nevoi care apar din caracteristica de fiinta sociala a omului;
  4. nevoi de stima - acele nevoi care asigura individul de compatibilitatea dintre ceea ce face si postul pe care il ocupa;
  5. nevoi de autoimplinire - acele nevoi a caror implinre genereaza o stare de multumire interioara.

Dupa Maslow fiecare din aceste nevoi se constituie intr-un real motivator in functie de nivelul pe care respectivul individ îl ocupa în ierarhie. De exemplu sa presupunem ca un individ se afla pe prima pozitie ierarhica, adica ii sunt satisfacute trebuintele fiziologice. Pentru acesta trebuite ca securitatea sau stabilitatea, trebuinte aflte pe un nivel ierarhic superior, vor reprezenta un factor motivational.Astfel ca o nevoie satisfacut nu mai este factor motivator. Exceptia o reprezinta trebuintele de automultumire, care pe masura ce sunt satisfacute isi sporesc intensitatea.

În același timp Maslow a stabilit relația dintre motivatia extrinseca\ intriseca și piramida nevoilor. Psihologul observa ca pe masura ce un individ se plaseza mai sus în aceasta piramida, cu atât ponderea motivației intrinseci va crește in defavoarea celei extrinseci, și invers.

  • Teoria ERG a lui Alderfer

Pornind de la piramida lui Maslow, Clayton Alderfer a comprimat cele cinci nivele de nevoi in trei, numindu-le astfel:

  1. nevoi legate de existență- acele nevoi care sunt satisfăcute de anumite condiții materiale; sunt acoperite nevoile fiziologica stabilite de Maslow, precum și nevoi considerate de acesta de siguranță, dar care în opina lui Alderfer derivă mai degraba din satisfacerea unor condiții materiale, de exemplu nevoia de a avea un loc de muncă plătit;
  2. nevoi relaționale - acele nevoi satisfacute in urma comunicarii libere și a schimbului de informații, opinii, idei, sentimente etc. cu ceilalți membrii ai grupului;
  3. nevoi de implicare - acele nevoi care sunt satisfacute de implicarea personala puternica in mediul de munca.

Urmand indeaproape conceptia lui Maslow, Alderfer aduce ca element de noutae faptul ca in opinia lui daca un individ se afla in imposibilitatea de a-si satisface nevoi ca cele de dezvoltare el va reveni la satisfacere nevoilor de pe treapta ierarhica inferioara. In acelasi timp el creeaza o ierarhie mai putin rigida ce acopera un spectru mai larg de nevoi.

In concluzie, Alderfer considera ca , cu cat mai mult sunt satisfacute nevoile de nivel inferior cu ata mai mult sunt dorite nevoile de nivel superior, si cu cat mai putin sunt satisfacute nevoile de rang inferior cu atat mai mult este dorita satisfacera nevoilor de rang inferior.

  • • Teoria necesităților a lui Mc Clelland

Mc Clelland a pornit in demersul sau teoretic de la premisa ca in motivație un rol important il au si condițiile care au generat aparitia nevoilor. El a realizat astfel o teorie in care a subliniat condițiile in care anumite nevoi duc la modele particulare ale motivației.

In studiul sau Mc Clelland a relevat in special importanta nevoilor de realizare, afiliere si putere, aratand rolul lor asupra comportamentului indivizilor intr-o organizație.

  1. b) Teoriile procesuale ale motivației muncii

Teoriile procesuale au aparut in opozitie cu teoriile motivației bazata pe nevoi, ele punand accentul nu pe ce anume motiveaza oamenii, ci cum anume sunt motivati oamenii. Altfel spus teoriile motivației procesuale specific detaliile asupra modului in care apare motivatia.

In randul teoriilor procesuale se numara teoria asteptarilor si teoria echității.

  • • Teoria asteptarilor

Victor Vroom este primul psiholog care a realizat in mod complet aceasta teorie. La baza ei sta convingerea motivatia este determinata de rezultatele pe care oamenii le asteapta sa apara ca urmare a actiunilor lor la locul de munca. Pornind de la aceasta idee Vroom a elaborat un model al așteptării ipotetic( figura nr. 1 ).

 

 

       
       

 

Figura nr. 1. - Model al așteptării ipotetic ( A= așteptarea, I= instrumentalitatea, V= valența)

Modelul creat de Vroom are următoarele componente:

  1. Rezultatele - sunt reprezentate de consecințele pe care le are comportamentul unui individ în activitatea pe care o desfășoara; teoria se preocupă de relevarea modului în care un salariat ar putea să aleagă un rezultat de ordinul întâi în locul altuia. În mod firesc rrzultatele de ordinul doi sunt consecințele care urmeaza unui rezultat de ordinul întâi, rezultatele de ordinul doi fiind, în contrast cu cele de ordinul întâi, mai relevante pentru exprimarea caracteristicilor motivaționale ale fiecarui individ;
  2. Instrumentalitatea - este reprezentata de probabilitatea dată de posibiltatea ca un rezultat de ordinul întâi să urmeze un rezultat de ordinul doi; în fapt este vorba de o înlănțuire cauzală firească, în sensul că, de exemplu, marirea productivității - rezultat de ordinul unu (rezultat , care are ca semnificație eonomică creșterea profitului), ar trebui să fie urmată de creșterea salariului.
  3. Valența - este de reprezentata de valoarea care este așteptată de rezultatele muncii, măsura în care acestea sunt atractive sau neatractive;
  4. Așteptarea - este reprezentata de posibilitatea ca un anumit rezultat particular de ordinul întâi să poata să fie atins;
  5. Forța - este reprezentată de direcționarea efortului catre obținerea de rezultate de ordinul întâi.

Punctul forte al teoriei lui Vroom îl constituie faptul că se bazeaza pe percepțiile fiecărui muncitor, astfel încât așteptările, valențele instrumentalitatile și rezultatele de nivelul doi care sunt cu adevarat relevante, depind de sistemul perceptual al persoanei al cărei motivație o analizăm.

  • • Teoria echității
  1. Stacey Adams este psihologul care aelaborat aceasta teorie ce pornește de la premisa că sursa motivației rezida din compararea eforturilor pe care cineva le face într-un anumit post și a recompenselor pe care le obține, cu eforturile sau recompensele altei persoane sau altui grup.

Datorită faptului că inechitatea poate produce situații conflictuale, slabind în același timp motivația, J. Stacey Adams sugereaza următoarele posibilitati de reducere a inechității și, deci de sporire a echității:

o Schimbarea percepției ficerui individ asupra propriilor eforturi și recompense;

o Schimbarea percepției asupra eforturilor și recompenselor acordate persoanei sau grupului cu care se face comparația;

o Alegerea unui alt element ( persoana sau grup) pentru realizarea comparației;

o Modificarea recompenselor si eforturilor persona

Caracteristica teoriei realizata de J. Stacey Adams consta in faptul ca aceasta vizeza problema inechității legata in special de recompensa, de corelarea efortului cu retribuirea. Legat de acest aspect se considera ca, de exemplu, inechitatea survenita ca urmare a supraretribuirii poate fi redusa comportamental prin cresterea eforturilor sau prin reducerea recomenselor. In general aceasta teorie a fost confirmata sub aspectul inechității ca urmare a subretribuirii.