1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Tranziţia la economia de piaţă a avut un rol hotărâtor în redefinirea rolului finanţelor în economia Moldovei. Dacă în economia planificată întreprinderile lucrau pentru a îndeplini comenzile de stat şi se bazau pe planuri de activitate impuse din exterior, apoi în economia de piaţă accentul se pune pe autonomia financiară a agenţilor economici, adică ei singuri hotărăsc ce să producă, cu ce resurse, pentru cine şi unde să comercializeze producţia. Organizarea finanţelor în cadrul unei întreprinderi presupune câteva principii de bază:

  1. Independenţa întreprinderii în domeniul activităţii financiare.
  2. Capacitatea de autofinanţare.
  3. Atingerea unor rezultate şi responsabilitatea pentru atingerea lor.
  4. Controlul asupra activităţii.

Nu există decizie la întreprindere care  să nu aibă implicaţii financiare şi de aceea se poate de afirmat că Managementul financiar trebuie să ţină cont de toate domeniile de activitate ale firmei şi să fie orientată spre maximizarea valorii firmei.

Activitatea financiară în cadrul întreprinderii este reprezentată de ansamblul de oameni, servicii şi totalitatea relaţiilor ierarhice şi comunicaţionale ce îi leagă, care adoptând şi implementând decizii financiare realizează funcţia financiară în cadrul întreprinderii.

Sunt trei parametri care influenţează mărimea şi complexitatea departamentului financiar la întreprindere1:

  • Volumul activităţii întreprinderii, care permite sau nu de a crea secţii independente de exemplu planificare strategică, controlul, informatica;
  • Structura întreprinderii, care poate fi centralizată sau decentralizată. Dar chiar şi în cadrul unei structuri decentralizate gestiunea cu finanţele trebuie să rămână centralizată, deoarece este necesar de avut în cadrul întreprinderii o politică financiară unică referitoare la circulaţia fluxurilor financiare;
  • Ramura de activitate (servicii, metalurgie, construcţii de maşini etc.) Un director financiar ar trebui să fie orientat în planul competenţelor şi mijloacelor de care are el nevoie mai întâi înspre ramura sa decât spre finanţe.

Plus la aceste se mai pot adăuga şi gradul de internaţionalizare a activităţii, dependenţa juridică şi economică faţă de mediul extern, cultura internă în cadrul companiei, influenţa cărora asupra organizării finanţelor în cadrul întreprinderii nu este nulă. Cu toate acestea teoria financiară nu poate prezenta o structură tip a activităţii financiare în cadrul întreprinderii.

Se poate de afirmat că în cadrul întreprinderilor mici o activitate financiară ca atare nici nu există, problemele financiare apărute se discută de director cu contabil sau se apelează la un expert extern. În întreprinderile mici şi mijlocii activitatea financiară curentă este concentrată în interiorul altor departamente: de exemplu în departamentul contabil, administrativ, economic, deciziile financiare serioase (investire, finanţare, distribuirea beneficiilor) luându-se de către consiliul superior de administraţie.

În întreprinderile mari activitatea financiară este diferenţiată clar între:

  • organele informaţionale: contabilitate, departamentul juridic, fiscal;
  • organele financiare: gestiunea cu fluxurile de numerar şi cu portofoliul de hârtii de valoare;
  • organele de audit: revizia interioară şi auditul.

La multe întreprinderi există şi serviciul de trezorerie care are rolul de a asigura efectuarea simultană a plăţilor şi încasărilor de numerar, pentru a evita crize de lichidităţi.

Evoluţia activităţii financiare au dus la divizarea ei în două părţi:

  • un complex de activităţi monetar financiare care include relaţiile cu băncile, gestiunea cu fluxurile de numerar, prognozele şi cercetările financiare, problemele juridice şi fiscale, problemele de asigurare şi relaţii cu filialele;
  • un complex de activităţi de control: evidenţa financiară, evidenţa managerială, lucrul operativ cu clienţii (eliberarea facturilor, colectarea plăţilor), planul şi bugetul, auditul intern, informatica.

În Republica Moldova Managementul financiar a căpătat importanţă doar în ultimul timp. Pe parcursul economiei planificate funcţiile financiare erau confundate cu funcţiile contabile, sau cu funcţiile de planificare. Majoritatea întreprinderilor nici nu prevedeau funcţii de manager financiar. În prezent situaţia s-a mai schimbat, însă totuşi nu este înţeles până la capăt rolul finanţelor în gestiunea unei întreprindere.

 

 

Loading...